Drept MD

Acasă » Articole juridice

Arhive categorie: Articole juridice

Critica unei soluții negândite și nedrepte a CCR referitoare la modificările Legii dării în plată


Sursa: Juridice.ro

In dosarul nr. 1991A/2019, CCR a admis obiectia de neconstitutionalitate a modificarilor aduse Legii nr. 77/2016 privind darea in plata, obiectie formulata in bloc de grupurile parlamentare ale PNL si USR.

Solutia, totalmente injusta, profund gresita si aflata intr-o socanta contradictie cu decizii anterioare ale CCR referitoare la Legea darii in plata, se bazeaza in totalitate pe concluziile judecatorului-raportor, Mona-Maria Pivniceru.

Chiar daca decizia CCR este general obligatorie, solutia avand atributul unei reguli de rang constitutional, este important de vazut, macar de dragul regulii audiatur et altera pars, ca s-ar fi putut ajunge si la alta concluzie, contrara celei impuse de lobby-ul bancar.

Legea darii in plata si, in consecinta, si modificarile aduse acesteia, privesc un numar indefinit de consumatori aflati in stare de supra-indatorare si ruina, pentru care legiuitorul roman nu a gasit inca o solutie, iar aceasta stare de lucruri este cauzata si de CCR, care a barat, uneori cu o inventivitate demna de cauze mai bune[1], orice incercare de legiferare in intentia de a reduce povara datoriei consumatorilor, intentie, de altfel, benefica si pentru creditorii financiari, care se afunda in credite neperformante si care covarsesc instantele cu peste un milion de dosare de executare silita a simplilor particulari.

In plus, consider ca cele de mai jos pot fi si un serios avertisment asupra unei tendinte periculoase pentru democratie si pentru statul de drept care se manifesta in practica din ultimii 3 ani a CCR, aceea de a se substitui legiuitorului, in toate cazurile in care legea este completata de motivatii ale CCR (asa cum s-a intamplat, de exemplu, cu Legea darii in plata, o lege pervertita, pur si simplu, prin insertia artificiala in lege a conceptului de impreviziune, nevizat de initiatorii legii si de legiuitorul insusi) si in toate cazurile in care legea este considerata neconstitutionala pentru ca nu ar fi “de calitate”, nu ar fi clara sau ca nu ar respecta alte legi, toate aceste motivatii insolite fiind subsumate unui concept foarte imprecis care este evocat de art. 1 alin. 5 din Constitutie. Pe motiv ca, printre altele, “respectarea legilor” este obligatorie in Romania, CCR a ajuns sa considere ca de fiecare data cand o lege noua este in contradictie cu legile in vigoare, legea noua poate fi consiedrata, la discretia CCR, contrara Constitutiei. De aici consecinta ca o lege noua nu va putea fi niciodata considerata constitutionala daca nu respecta celelalte legi. O lege noua, cu caracter special, nu va mai putea deroga de la dreptul comun, intrucat nu respecta “legile”. Or, aceasta este mama tuturor aberatiilor interpretarii juridice, intrucat legea speciala este facuta sa deroge de la dreptul comun, iar dreptul pozitiv trebuie sa se primeneasca in permanenta, pentru a putea tine pasul cu transformarile sociale si cu faptul economic continuu. In domeniul protectiei consumatorilor, care este in intregime un drept derogatoriu de la dreptul civil, o asemenea conceptie lipsita de rationalitate ar conduce la neutralizarea unei intregi ramuri de drept, ceea ce nu numai ca ar cauza enorme prejudicii consumatorilor si, indirect, comerciantilor, ci ar pune Romania in postura de a incalca permanent Dreptul Uniunii Europene, lucru interzis de art. 148 din Constitutie. (mai mult…)

Renate Weber: Adevarata reușită în apărarea drepturilor este atunci când te bați pentru drepturile celorlalți, este vorba de un efort colectiv


Alina Matei

Alina Matei

Renate Weber

Renate Weber

Alina Matei: Multumesc, stimata doamna Renate Weber, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Ati fost numita nu de mult timp Avocat al Poporului. Dupa ce presa l-a dat ca sigur pe domnul Peter Eckstein-Kovacs, cele trei propuneri pentru Avocatul Poporului ati fost dumneavoastra, din partea ALDE, domnul Kovacs, din partea USR, UDMR, PNL, si domnul Constantin Catalin Voinea Mic, din partea PMP. Ati avut emotii?

Renate Weber: Rezultatul oricarei proceduri care presupune un vot si unde exista mai mult de un candidat poate avea orice rezultat. Am constatat la sfarsit ca, avand in vedere prezenta in plen si numarul voturilor obtinute, primisem cateva voturi si din partea opozitiei. Banui ca erau ale celor care ma cunosteau de mai multa vreme si care considerau ca eram potrivita pentru activitatea de la Avocatul Poporului.

Alina Matei: La momentul preluarii mandatului, cum ati gasit institutia Avocatul Poporului?

Renate Weber: Ca orice institutie publica ea a fost gandita sa fie administrativ-birocratica. Asa am si gasit-o si unele aspecte vor continua astfel, pentru ca e Avocatul Poporului, nu o organizatie neguvernamentala, iar legile care ni se aplica si chiar verificarile la care suntem supusi ne obliga sa fim astfel. Dincolo de asta insa, exista si multe lucruri bune, am in vedere mai ales oamenii care lucreaza acolo. Multi colegi sunt foarte bine pregatiti si dedicati muncii pe care o fac, dedicati mai ales rezolvarii unor probleme cu care oamenii se confunta, apararii drepturilor acestora.

Alina Matei: Care este programul dumneavoastra, viziunea dumneavoastra legata de Avocatul Poporului in timpul celor 5 ani de mandat?

Renate Weber: Imi doresc foarte mult ca dincolo de cazurile individuale pe care le vom avea si rezolva, ceea ce in sine este foarte important, sa reusim sa determinam schimbari de sistem in ceea ce priveste apararea drepturilor si libertatilor. Sunt chestiuni de politici publice, de legislatie, de practica si proceduri, de constientizare a aspectelor legate de apararea drepturilor. Traim o vreme in care multi concetateni de-ai nostri nu mai sunt interesati drepturi si mai ales desconsidera drepturile celorlalti. As vrea sa reusim sa-i facem sa inteleaga ca adevarata reusita in apararea drepturilor este atunci cand te bati pentru drepturile celuilalt, ale celorlalti. Evident, e un efort colectiv, al intregii institutii, am inceput deja sa gandim in acesti termeni si lucram acum la o strategie in acest sens, ne gandim la actiunile cele mai potrivite.

Alina Matei: Cu experienta de europarlamentar si a contactelor castigate de-a lungul vremii, cum va veti adapta la noua demnitate?

Renate Weber: Evident, exista diferente intre a fi deputat european si Avocatul Poporului. Cea mai importanta, pentru mine, se refera la restrangerea libertatii de exprimare. Ca deputat aveam libertate deplina, ca Avocat al Poporului nu o mai am aproape deloc, pentru ca nu mai pot sa ma exprim in nume personal pe chestiuni publice, prin mine vorbind insasi institutia. Deci oricate pareri personale as avea, nu le mai pot exprima in public, ceea ce e destul de dificil dupa aproape 30 de ani de implicare foarte activa in diferite dezbateri publice. In acelasi timp, exista si un fir rosu al activitatii ca Avocat al Poporului si pe care l-am urmat cu consecvnta in ultimii 30 de ani, apararea drepturilor libertatilor, fie din organizatiile de drepturile omului pe care le-am infiintat si condus, fie ca deputat european. De fapt, toata viata am facut acest lucru, eu practicand de la terminarea Facultatii de Drept doar ca avocat. Felul in care functioneaza Avocatul Poporului e asemanator felului in care am gandit si condus ani de zile o organizatie de drepturile omului, APADOR-CH. Experienta europeana este fabuloasa pentru ca mi-a oferit posibilitatea sa cunosc in detaliu legislatia si practica europeana, dar si pe cele din diferite state membre ale UE.

Alina Matei: Si daca tot am vorbit de experienta de europarlamentar, un ochi plange (necastigarea unui mandat de europarlamentar) si unul rade (primul mandat de Avocat al Poporului)?

Renate Weber: Recunosc ca am un regret cand ma gandesc la Parlamentul European. Am avut cativa ani in care am reusit sa fac lucruri foarte bune acolo. Stiam bine cum functioneaza institutia, procedurile, eram foarte respectata si am reusit de multe ori sa conving colegii pe parcursul negocierilor legislative sau de alta natura prin forta argumentelor, bazate pe  expertiza mea si, evident, pe multa munca. De multe ori am reusit sa schimb linia de vot in grupul meu politic, in comisiile in care am activat si chiar in negocierile tripartite cu Consiliul si Comisia Europeana.

Pe de alta parte, nu am privit numirea ca Avocat al Poporului ca un prilej de bucurie, ci mai degraba am primit aceasta functie ca pe o mare provocare, avand in vedere ca in ultimii ani, ma refer din 2012 incoace, institutia nu a avut o imagine buna, dimpotriva, imagine care s-a tot deteriorat cu fiecare an. Schimbarea imaginii nu este insa un scop in sine. Eu imi doresc sa ne indeplinim misiunea pe care o avem de a apara drepturile si libertatile persoanelor.

Alina Matei: Avocatul Poporului apara drepturile si libertatile persoanelor fizice, conform Constitutiei (art. 58) si Legii de organizare si functionare a institutiei Avocatului Poporului nr. 35/1997. Cat de puternica va propuneti sa faceti aceasta institutie la nivelul mentalului autoritatilor?

Renate Weber: Interesanta intrebare. Spun asta pentru ca de-a lungul timpului am vazut reactii foarte diferite din partea autoritatilor atat centrale cat si locale. Unele raspund cu promptitudine intrebarilor, solicitarilor si recomandarilor noastre, chiar au modificand proceduri, altele raspund formal, iar altele, putine, deloc. Deteriorarea imaginii institutiei in opinia publica nu a ajutat deloc la o relatie mai eficienta cu autoritatile. Eu cred ca puterea unei institutii cum e Avocatul Poporului vine din felul in care isi indplineste misiunea si important este sa convingem institutiile centrale si locale, alese sau numite, ca apararea drepturilor si libertatilor este atat in beneficiul oamenilor, cat si al comunitatilor locale, al societatii in ansamblu. Abia atunci am vorbi de o colaborare eficienta intre noi si celelalte autoritati. Se intampla si azi, dar din pacate doar sporadic.

Alina Matei: Pe de alta parte, v-o doriti sa fie mai aproape de cetateni?

Renate Weber: Aici raspunsul este categoric Da. In sensul in care ne dorim sa-i facem pe oameni sa inteleaga ca Avocatul Poporului este nu doar un garant al respectarii drepturilor lor, ci le este un adevarat partener. Iar asta nu putem sa o facem doar prin rezolvarea unor petitii individuale, ci trebuie sa fim mai prezenti si mai activi in viata publica. Sa ne spunem punctul de vedere prin mass-media, sa avem contacte directe cu diferite categorii de persoane, elevi, studenti, personal din administratie, sindicate, ONGuri, sa participam la dezbaterile lor si sa organizam noi, ca institutie, astfel de intalniri in cadrul carora colegii mei sa aiba un dialog real despre drepturi si libertati, despe ce facem noi si ce ar trebui sa facem in plus.

Alina Matei: Dar in randul oamenilor, cum vreti sa fie perceputa aceasta? Ce imagine sa aiba cand vor auzi sau spune Avocatul Poporului?

Renate Weber: Mi-as dori foarte mult ca oamenii sa priveasca la noi cu incredere. Sa stie ca daca vin sa ne semnaleze ceva, un caz individual sau o chestiune de interes general, aici vor gasi o institutie care va analiza tema respectiva cu seriozitate si competenta, singurul interes al Avocatului Poporului fiind doar acela de a apara drepturile si libertatile oamenilor din tara asta. (mai mult…)

UE aprobă noi norme privind insolvența întreprinderilor


Uniunea Europeană le dă o a doua șansă antreprenorilor în faliment cu o bună reputație și ușurează accesul întreprinderilor viabile care se confruntă cu dificultăți financiare la cadrele de restructurare preventivă într-o etapă timpurie pentru a preveni insolvența.

Consiliul, la nivel de ambasadori, a confirmat astăzi un acord la care s-a ajuns cu Parlamentul European referitor la Directiva privind cadrele de restructurare preventivă, a doua șansă și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie. Obiectivul general al textului este de a reduce cele mai importante bariere din calea liberei circulații a capitalurilor care rezultă din diferențele dintre statele membre în ceea ce privește cadrele de restructurare și de insolvență și de a consolida cultura salvării întreprinderilor în UE. În plus, directiva urmărește, de asemenea, să reducă volumul de credite neperformante în bilanțurile băncilor și să împiedice acumularea acestora în viitor. Propunerea urmărește astfel asigurarea unui echilibru adecvat între drepturile debitorilor și cele ale creditorilor.

Josef Moser, ministrul justiției al Austriei, a afirmat: „În fiecare an, 1,7 milioane de oameni își pierd locurile de muncă deoarece întreprinderea lor falimentează. În consecință, trebuie să dispunem de norme solide în materie de insolvență la nivelul întregii UE pentru a reduce numărul falimentelor și pentru a ne asigura că antreprenorii cu o reputație bună beneficiază de o a doua șansă. Mă bucur că am ajuns la un acord cu Parlamentul atât de repede, astfel încât noile norme să poată fi adoptate înainte de alegerile europene.”

Textul este o directivă cu armonizare minimă. Aceasta introduce un set de principii, alături de norme mai precise în unele cazuri specifice, permițând totodată statelor membre să adopte dispoziții mai stricte în momentul transpunerii normelor în dreptul național.

Principalele elemente ale compromisului

Compromisul respectă în linii mari principiile din poziția Consiliului, în special cu privire la gradul de flexibilitate necesar statelor membre pentru a adapta noua legislație la cadrele lor existente. Acesta este, de exemplu, cazul în ceea ce privește dispozițiile privind implicarea judecătorilor, durata suspendării cererilor individuale de executare silită sau impunerea unui plan de restructurare în ciuda disidenței creditorilor din mai multe clase.

Ca parte a compromisului, mai multe dispoziții au fost adăugate sau modificate față de poziția Consiliului. Printre acestea se numără:

introducerea unor dispoziții privind atribuțiile directorilor de întreprinderi în cadrul procedurilor de insolvență. Aceste dispoziții includ luarea în considerare în mod corespunzător a intereselor creditorilor, ale altor părți interesate și ale deținătorilor de titluri de capital, precum și luarea de măsuri pentru evitarea insolvenței și evitarea comportamentului cu intenție sau din gravă neglijență. Atribuțiile respective ar putea fi puse în aplicare la nivel național prin asigurarea faptului că autoritățile judiciare le iau în considerare la evaluarea răspunderii directorului în cazuri de încălcare a obligației de diligență.

un articol privind drepturile lucrătorului care a fost introdus pentru a reaminti faptul că statele membre ar trebui să se asigure că drepturile actuale ale lucrătorilor în cadrul legislației naționale și al Uniunii nu sunt afectate de procedura de restructurare preventivă (de exemplu dreptul la negocieri și la acțiuni sindicale colective și dreptul la informare și consultare)

dispoziții privind numirea unui practician în restructurare: Consiliul și Parlamentul au convenit cu privire la câteva cazuri în care se va impune numirea unui practician care să acorde asistență debitorului și creditorilor (de exemplu în cazul în care, pentru adoptarea unui plan de restructurare, va fi necesară impunerea planului în ciuda disidenței creditorilor din mai multe clase, în cazul în care o astfel de numire este solicitată de către debitor ori de majoritatea creditorilor, sau atunci când este decisă de către autoritățile judiciare în caz de suspendare generală a cererilor individuale de executare silită). Pentru alte situații, directiva prevede că numirea unui practician în restructurare se decide de la caz la caz în funcție de circumstanțe, cu excepția cazurilor în care statele membre pot impune numirea obligatorie.

Etapele următoare

După revizuirea de către experții juriști-lingviști, textul va fi adoptat în mod formal de către cele două instituții și va fi publicat în Jurnalul Oficial.

Statele membre vor avea apoi la dispoziție 2 ani pentru a pune în aplicare noile norme în cadrul legislațiilor lor naționale, deși pot solicita Comisiei o perioadă suplimentară de un an pentru punerea în aplicare.

Context

Propunerea a fost prezentată de Comisie la 22 noiembrie 2016. După adoptare, noile norme vor completa Regulamentul privind procedurile de insolvență din 2015, care se axează pe rezolvarea conflictelor de jurisdicție și a conflictelor de legi în cadrul procedurilor de insolvență transfrontaliere și asigură recunoașterea hotărârilor în materie de insolvență pe întreg teritoriul UE.

Consiliul și-a adoptat poziția inițială cu privire la directivă la 11 octombrie 2018.

%d blogeri au apreciat asta: