Drept MD

Acasă » Hotărîri Curtea Constituţională

Arhive categorie: Hotărîri Curtea Constituţională

DECIZIEDE INADMISIBILITATEa sesizării nr. 146g/2018privind excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziții din articolul 90 alin. (3) din Codul de procedură penală(persoanele care nu pot fi audiate în calitate de martor în procesul penal)


Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,
dlui Aurel BĂIEŞU,
dlui Igor DOLEA,
dlui Victor POPA,
dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Gheorghe Reniță, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 25 octombrie 2018,
Înregistrată pe aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 30 octombrie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului „cu excepţia cazurilor de participare la reţinere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobândite prin intermediul lor” din articolul 90 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală, ridicată de către dl avocat Victor Brînză, în dosarul nr. 1-126/18, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul central.

Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, pe 25 octombrie 2018, de către dna judecător Inga Gorlenco de la Judecătoria Cahul, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) şi g) din Constituţie.

Circumstanţele litigiului principal

Pe rolul Judecătoriei Cahul, sediul central, se află cauza penală de învinuire a dlor Andrei Curdov și Petru Ilieș de comiterea infracțiunilor prevăzute la articolele 2171alin. (4) lit. b) și d) [Circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare] și 248 alin. (5) lit. b) și d) [Contrabanda] din Codul penal.

Pe 5 octombrie 2018, instanța de judecată a admis demersul procurorului privind audierea în calitate de martori a doi ofițeri de investigație. Aceste persoane au participat la efectuarea măsurilor speciale de investigații în cauza penală menționată supra.

Pe 16 octombrie 2018, dl avocat Victor Brînză, apărătorul dlui Andrei Curdov, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului „cu excepţia cazurilor de participare la reţinere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobândite prin intermediul lor” din articolul 90 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul central, din 20 octombrie 2018, s-a dispus trimiterea unei sesizări la Curtea Constituţională, în vederea soluționării excepției.

  • Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20
Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 21
Prezumţia nevinovăţiei

„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Prevederile relevante ale Codului de procedură penală sunt următoarele:

Articolul 55
Organul de urmărire penală şi atribuţiile lui

„(1) Urmărirea penală se efectuează de către ofiţerii de urmărire penală desemnaţi ai organelor de urmărire penală prevăzute în art. 56. (mai mult…)

DECIZIE DE INADMISIBILITATE a sesizării nr. 5a/2019 privind controlul constituționalității unor prevederi din articolul 58 alin. (3) lit. c) din Codul electoral (votarea în afara țării în baza buletinului de identitate sau a actelor de identitate expirate)


Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, președinte,
dnei Raisa APOLSCHII,
dlui Aurel BĂIEȘU,
dlui Corneliu GURIN,
dlui Artur REȘETNICOV,
dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 10 ianuarie 2019,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 14 ianuarie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională pe 10 ianuarie 2019, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. i) din Legea cu privire la Curtea Constituțională şi 38 alin. (1) lit. i) din Codul jurisdicției constituționale, de către dl Mihail Cotorobai, Avocat al Poporului (Ombudsman), pentru controlul constituționalității textului „în secţiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova” conținut de articolul 58 alin. (3) lit. c) din Codul electoral.

A. Motivele sesizării

2. Motivele sesizării, așa cum au fost formulate de către autorul acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.

3. Articolul 58 alin. (3) din Codul electoral enumeră actele de identitate în baza cărora alegătorii se pot legitima în cadrul secțiilor de votare pentru a-și exercita dreptul constituțional la vot. Același Cod prevede că alegătorii care doresc să voteze pe teritoriul Republicii Moldova pot să o facă în baza următoarelor acte de identitate: buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, cu fișa de însoțire care confirmă domiciliul sau reședința alegătorului pe teritoriul secției de votare [articolul 58 alin. (3) lit. a)]; buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova, domiciliul titularului [articolul 58 alin. (3) lit. b)]; legitimația de serviciu pentru militarii în termen, livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac serviciul civil (de alternativă) [articolul 58 alin. (3) lit. d)]. De asemenea, în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale şi al referendumului republican, Codul stabilește că în secțiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova alegătorul trebuie să voteze în baza pașaportului [articolul 58 alin. (3) lit. c)].

4. Autorul sesizării susține că dispozițiile contestate instituie un tratament diferențiat nejustificat și sunt disproporționate. (mai mult…)

Hotărâre nr.6 din 09.02.2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 16 alin. (5) din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, precum și pct. 49 din Regulamentul aferent, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005 (indemnizația de maternitate)(Sesizarea nr. 100g/2016)


PROCEDURA


La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 16 alin. (5) din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și a pct. 49 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005 (în continuare – Regulamentul), ridicată de către reprezentantul reclamantei, Denis Ipatii, în dosarul nr. 3-487/16, aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituțională la 11 august 2016 de către judecătorul Sergiu Stratan, din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că prevederile art. 16 alin. (5) din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, precum și prevederile pct. 49 din Regulament sunt contrare articolelor 4, 7, 8, 16 şi 47 din Constituție.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 12 octombrie 2016 sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudeca fondul cauzei.

În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opinia Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.

La şedinţa plenară publică a Curţii, excepția de neconstituționalitate a fost susţinută de dl Denis Ipatii, reprezentantul reclamantei. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, şef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituţională şi organele de drept din cadrul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dna Diana Cebotaru, şef-adjunct al Secţiei pensii şi indemnizaţii a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, şi dna Tatiana Casapu, şef al Direcţiei juridice a Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ


Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele:

Articolul 16. Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 47. Dreptul la asistență și protecție socială

„(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.”

Articolul 49. Protecția familiei și a copiilor orfani

„[…] (2) Statul ocroteşte maternitatea, copiii şi tinerii, stimulând dezvoltarea instituţiilor necesare.

[…].”

16. Prevederile relevante ale Codului muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003 (M.O., 2003, nr. 159-162, art. 648) sunt următoarele:

Articolul 123. Concediul medical

„[…]

(2) Modul de stabilire, calculare şi achitare a indemnizaţiilor din bugetul asigurărilor sociale de stat în legătură cu concediul medical este prevăzut de legislaţia în vigoare.”

Articolul 124. Concediul de maternitate şi concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului

„(1) Femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice (în cazul sarcinilor cu 3 şi mai mulţi feţi – 112 zile calendaristice) şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii – 70 de zile calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul prevăzut la art. 123 alin. (2).

[…].”

Prevederile relevante ale Legii nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale (M.O., 2000, nr. 1-4, art. 2) sunt următoarele: (mai mult…)

%d blogeri au apreciat asta: