Drept MD

Acasă » Cursuri universitare » Drept procesual civil (partea specială) » PROCEDURA ÎN ORDONANŢĂ (PROCEDURĂ SIMPLIFICATĂ)

PROCEDURA ÎN ORDONANŢĂ (PROCEDURĂ SIMPLIFICATĂ)


1.    Noţiunea şi esenţa procedurii în ordonanţă. Pretenţiile în a cărui temei se emite ordonanţa judecătorească.

Procedura în ordonanţă reprezintă în sine forma simplificată de apărare a drepturilor şi intereselor creditorilor, a căror pretenţii se întemeiază pe documente incontestabile. Putem defini procedura în ordonanţă ca fiind o procedură simplificată în faţa primei instanţe, de apărare a drepturilor şi intereselor creditorilor, alternativă procedurii contencioase, bazată pe probe scrise, autentice şi incontestabile, condiţionată de natura pretenţiilor material – juridice indicate de lege, în al căror temei se eliberează ordonanţa judecătorească, care pune în aplicare mecanismul de executare silită a obligaţiei. Astfel, procedura în ordonanţă este neconticioasă, în sensul că este o procedură simplificată, care, nu conţine etapa dezbaterilor judiciare, lipsind contradictorialitatea examinării pricinii, însă, care se caracterizează prin existenţa părţilor şi a litigiului de drept dintre acestea.
Esenţa acestei proceduri vizează verificarea formei şi conţinutului materialelor prezentate de creditor şi a lipsei obiecţiilor din partea debitorului. Intentarea unei astfel de proceduri simplificate rămîne la latitudinea creditorului, care, are posibilitatea să ceară şi intentarea unei proceduri contencioase.
Ordonanţa judecătorească este o dispoziţiei dată unipersonal de judecător, în baza materialelor prezentate de creditor, privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea de bunuri mobile (şi imobile) de la debitor, în următoarele categorii de pretenţii:
1.    Ce derivă dintr-un act juridic autentificat notarial. În acest caz, se prezintă copia actului juridic autentificat notarial, iar dacă acesta trebuie înregistrat, şi dovada înregistrării actului.
2.    Ce rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu, cînd legea nu dispune altfel. În acest caz, la cerere se anexează copiile actelor juridice şi înscrisurile care confirmă faptul că debitorul nu-şi onorează obligaţiiel sale contractuale sau cele prevăzute de lege.
3.    Ce sunt întemeiate pe protestul cambiei în neachitarea, neacceptarea sau nedatarea acceptului autentificat notarial. În caz de refuz total sau parţial de acceptare, posesorul cambiei trebuie să adreseze un protest. Actul de protest este principala dovadă a prezentării cambiei spre acceptare şi a refuzului trasului. Notarul efectuează actul de protest al cambiei în caz de neacceptare, neachitare şi nedatare a acceptului. Acest tip de pretenţii se examinează în procedura în ordonanţă, la cererea beneficiarului cambiei, care trebuie să prezinte protestul cambiei, în neachitarea, neacceptarea sau nedatarea acceptului autentificat notarial.
4.    Pretenţii ce ţin de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor, care nu necesită stabilirea paternităţii, contestarea paternităţii sau atragerea în proces a altor persoane interesate. În cazul contestării paternităţii, încasării întreţinerii pentru copilul major inapt de muncă şi necesităţii intervenţiei, judecătorul refuză primirea cererii de eliberare a ordonanţei şi explică dreptul de a se adresa în procedură contencioasă.
5.    Cînd urmăresc perceperea salariului sau altor drepturi calculate, dar neachitate salariatului. Creditorul trebuie să prezinte acte care ar confirma aflarea raporturilor juridice de muncă cu debitorul şi existenţa datoriei la plata salariului sau unor altor plăţi calculate.
6.    Cînd rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri. În acest caz, cererea de eliberare a ordonanţei este depusă de către vînzătorul care a predat cumpărătorului marfa, conform contractului de vînzare – cumpărare în credit;
7.    Sunt înaintate de organul de poliţie, de organul fiscal sau de organul de executare a acarelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor legate de căutarea pîrîtului sau debitorului ori bunurilor lor sau a copilului luat de la debitor, în temeiul unei hotărîri judecătoreşti precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă. Pentur eliberarea ordonanţei vor fi prezentate înscrisurile care certifică cheltuielile suportate;
8.    Care rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă. Cererea este depusă nemijlocit de către bibliotecă (care are statut de persoană juridică), în caz contrar, cererea se va depune de către instituţia în cadrul căreia funcţionează biblioteca. Pentru eliberarea ordonanţei se prezintă înscrisul care confirmă primirea de către cititor a cărţii din bibliotecă şi un extras din Registrul de Inventariere a Bibliotecii, certificat de creditor cu privire la costul cărţii nerestituite;
9.    Care decurg din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi agenţiile ei teritoriale;
10.    Care rezultă din restanţele din impozite sau asigurarea socială de stat; actul întocmit de către funcţionarul fiscal prin care se certifică că contribuabilul nu permite accesul în domiciliul sau reşedinţa sa pentru sechestrarea bunurilor;
11.    Care urmăresc deposedarea şi vînzarea forţată a obiectului gajului. Creditorul gajist trebuie să înştiinţeze debitorul creanţei garantate şi după caz, debitorul gajist şi terţul deţinător al bunului gajat. După notificare, creditorul gajist depune la Registrul în care a fost înscris gajul un preaviz, anexînd dovada notificării debitorului gajist;
12.    Care rezultă din neachitarea de către persoanele fizice şi juridice a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
Ordonanţa judecătorească reprezintă un act executoriu, care poate fi pus în executare fără a se elibera un titlu executoriu în baza ei. Excepţia o constituie doar încasarea de la debitor la buget a taxei de stat.

2.    Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti

Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti se depune în instanţă, potrivit regulilor generale de jurisdicţie, după achitarea taxei de stat, în proporţie de 50% din taxa stabilită pentru cererea de chemare în judecată în procedură contencioasă. În cazul în care cererea creditorului nu este acceptată, taxa de stat i se restituie. În caz de anulare a ordonanţei judecătoreşti, taxa de stat nu se restituie.
Cererea de eliberare a ordonanţei se depune în scris, inducîndu-se instanţa sesizată, numele sau denumirea creditorului, domiciliul ori sediul, contul bancar şi codul fiscal, aceleaşi date privind persoana debitorului, pretenţia creditorului şi circumstanţele pe care se întemeiază documentele ce confirmă temeinicia pretenţiei şi alte documente anexate la cerere.
În cazul revendicării unui bun se indică valoarea bunului, probele care dovedesc respectarea procedurii prealabile în cazurile cînd aceasta este cerută de lege. Cererea se semnează de către creditor sau reprezentantul lui, anexîndu-se documentul care-i atestă împuternicirile.
Judecătorul refuză să primească cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti dacă pretenţia creditorului nu constituie temei pentru eliberarea ordonanţei, dacă debitorul este în afara jurisdicţiei instanţelor jduecătoreşti a R. M., dacă nu sunt prezentate documentele care confirmă pretenţia creditorului, dacă din cerere sau alte documente prezentate rezultă existenţa unui litigiu de drept care nu poate fi soluţionată în baza documentelor depuse, dacă nu s-a respectat procedura prealabilă sesizării instanţelor judecătoreşti cînd aceasta este cerută de lege.
Asupra refuzului, judecătorul se pronunţă printr-o încheiere în termen de 5 zile de la depunerea ei în judecată. Refuzul de a elibera ordonanţa nu împiedică creditorul să-şi înainteze pretenţiile sale în cadrul unei proceduri contencioase.
Dacă cererea nu corespunde condiţiilor de conţinut, ori nu s-a achitat taxa de stat, judecătorul nu-i dă curs şi stabileşte un termen de lichidare a neajunsurilor. Dacă creditorul le lichidează în termen, cererea se consideră depusă în ziua prezentării ei iniţiale în judecată, în caz contrar, se restituie creditorului.

3.    Ordonanţa judecătorească şi executarea ei. Anularea ordonanţei judecătoreşti

Ordonanţa judecătorească se eliberează de către judecător în termen de 5 zile de la depunerea cererii, după examinarea pricinii în fond, fără citarea părţilor pentru explicaţii, fără dezbateri judiciare şi fără întocmirea unui proces verbal.
În ordonanţa judecătorească se indică numărul dosarului şi data eliberării ordonanţei, denumirea instanţei şi numele judecătorului care a eliberat-o, numele sau denumirea debitorului şi creditorului, domiciliul sau sediul, şi datele bancare, legea în al cărei temei este admisă pretenţia creditorului, suma ce urmează a fi încasată ori bunul ce urmează a fi revendicat şi valoarea lui, despăgubirile şi penalităţile care sunt solicitate de creditor şi care urmează a fi încasate în temeiul legii sau contractului, taxa de stat plătită de debitor în favoarea creditorului sau a statului, termenul şi modul de contestare a ordonanţei judecătoreşti.
În ordonanţa de încasare a pensiei de întreţinere se indică locul şi data naşterii debitorului, locul de muncă, domiciliul, locul şi data naşterii fiecărui copil pentru care se încasează pensia de întreţinere, sumele ce urmează a fi încasate lunar şi termenul lor de încasare.
După eliberarea ordonanţei, judecătorul, cel tîrziu a II-a zi, trimite debitorului copia de pe ordonanţă printr-o scrisoare recomandată cu recipisă. În decursul a 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă, debitorul este în drept să înainteze obiecţiile sale motivate împotriva pretenţiilor admise, prin intermediul oricăror mijloace de comunicare ce asigură veridicitatea obiecţiilor şi primirea lor la timp.
În cazul depunerii obiecţiilor peste termenul stabilit de lege, judecătorul este în drept, la cererea debitorului, să suspende executarea ordonanţei, pînă la examinarea obiecţiilor, cu excepţia cazurilor cînd legea interzice suspendarea, soluţionînd concomitent chestiunea de restabilire a termenului pentru depunerea lor. Daca în 10 zile debitorul inaintează pretenţiile impotriva ordonanţei judecătoreşti, judecătorul o anulează printr-o încheiere care nu poate fi atacată, explicînd creditorului că îşi poate înainta pretenţiile în procedură contencioasă.Competenta sa anuleze ordon este doar inst care a prununtato.Copia de pe incheierea de anul a ordon se sxped partiloin cel mult 3 yile de la data pronunt incheierii.
În cazul anulării ordonanţei deja executate, sau executate parţial şi neadresării creditorului cu acţiune în procedura generală, debitorul nu este lipsit de dreptul de a se adresa cu cerere de restituire a executării. În cazul în care obiecţiile nu se referă la fondul cauzei, judecătorul va emite o încheiere despre refuzul de anulare a ordonanţei care va putea fi atacată cu recurs în termen de 10 zile.
În cazul în care, în termenul de 10 zile, instanţa judecătorească nu primeşte din partea debitorului obiecţii motivate sau dacă debitorul este de acord cu pretenţiile creditorului, judecătorul eliberează creditorului un al II exemplar de ordonanţă, certificîndu-l cu sigiliul instanţei, pentru a putea fi prezentată spre executare, sau la cererea creditorului, o expediază direct spre executare.

%d blogeri au apreciat asta: