Drept MD

Căile extraordinare de atac


  1. Recursul în anulare.
  2. Revizuirea.

1.      Recursul în anulare

Procurorul general şi adjuncţii lui, procurorul, inculpatul, partea vătămată, precum şi în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la CSJ recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătoreşti irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Recursul în anulare poate fi declarat împotriva hotărîrii judecătoreşti irevocabile şi în cazul în care nu au fost utilizate căile ordinare de atac, dacă temeiurile specificate au apărut după irevocabilitatea hotărîrii contestate.

Persoanele menţionate la art. 313 (1) precum şi procurorul general şi adjuncţii acestuia, pot declara recurs în anulare împotriva încheierii irevocabile a judecătorului de instrucţie cu privire la urmărirea penală, scoaterea persoanei de sub învinuire, încetarea urmăririi penale, etc.

Recursul în anulare are drept scop repararea erorilor care au fost comise la judecarea cauzei. Termenul pentru recurs în anulare poate fi declarat în 6 luni de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti sau atunci cînd cererea a fost comunicată Guvernului RM, de la data comunicării ei.

Recursul în anulare se declară la CSJ şi trebuie să conţină în sine anumite date. Actele preparatorii sunt asemănătoare ca şi în celelalte cazuri. Recursul în anulare se soluţionează de către un complet format din 5 judecători şi care ia o decizie asupra recursului fără citarea părţilor, în camera de consiliu.

Recursul în anulare admis în principiu, se judecă de către Colegiul lărgit sau după caz, de Colegiul Penal al CSJ. Aici participă procurorul general sau procurorii investiţi de el şi apărătorul părţii care a declarat recurs în anulare sau în privinţa căreia, acesta a fost declarat. Dacă partea care a declarat recurs nu are apărător, CSJ, solicită coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică garantată de Stat, desemnarea unui avocat.

Instanţa, după soluţionarea recursului în anulare, va lua următoarele decizii:

  1. Respinge recursul ca fiind inadmisibil;
  2. Admite recursul, casează parţial sau total şi va lua anumite măsuri care sunt prevăzute şi la recursul ordinar.

Referitor la procedura de rejudecare şi limitele acesteia, se respectă regulile prevăzute la art. 436 CPP.

2.      Revizuirea

Poate fi revizuită atît latura penală cît şi cea civilă. Dacă hotărîrea judecătorească se referă la mai multe persoane sau mai multe infracţiuni, revizuirea poate fi cerută pentru oricare din fapte sau oricare din făptuitori.

Cazuri cînd poate fi cerută revizuirea:

  1. S-a stabilit prin hotărîre irevocabilă că martorul sau alte persoane au dat declaraţii mincinoase sau au prezentat concluzii false.
  2. S-a stabilit prin hotărîre judecătorească definitivă că judecătorii şi procurorii au comis, în cursul judecării cauzei, abuzuri ce constituie infracţiuni.
  3. S-a stabilit prin hotărîre definitivă că persoanele care au efectuat urmărirea penală au săvîrşit abuzuri ce constituie infracţiuni, şi care au dus la pronunţarea unei hotărîri neîntemeiate sau contrare legii.
  4. S-au stabilit noi circumstanţe care sunt importante pentru cauză.

Nu poate fi cerută revizuirea în următoarele cazuri:

  1. S-a constatat prin sentinţă irevocabilă comiterea unei infracţiuni în timpul urmăririi penale sau în legătură cu judecarea cauzei.
  2. S-au stabilit alte circumstanţe de care instanţa nu a avut cunoştinţă la emiterea hotărîrii şi care independent sau împreună cu circumstanţele stabilite anterior, dovedesc că cel condamnat este nevinovat, ori a săvîrşit o infracţiune mai puţin gravă sau mai gravă decît cea la care a fost condamnat sau dovedesc că cel achitat sau persoana cu privire la care s-a dispus încetarea procesului penal este vinovată.
  3. Curtea constituţională a recunoscut drept neconstituţională prevedea legii aplicabilă în cauza dată.

Revizuirea unei hotărîri de achitare, de încetare a procesului penal, de condamnare pe motivul că pedeapsa este prea uşoară, se poate face numai înăuntrul termenelor de prescripţie a incriminării, stabilite la art. 60 din Codul Penal (Articolul 60. Prescripţia tragerii la răspundere penală), şi cel mai tîrziu pînă la un an de la descoperirea circumstanţelor prevăzute la art. 458 (3) şi anume că s-a stabilit prin hotărîre definitivă că persoanele care au efectuat urmărirea penală au săvîrşit infracţiuni, care au dus la pronunţarea unei hotărîri neîntemeiate sau contrare legii.

În cazul în care este vorba de descoperirea de noi circumstanţe, revizuirea făcută în favoarea condamnatului nu e limitată de nici un termen. Dacă cel condamnat a decedat, atunci nu împiedică revizuirea procesului penal în urma descoperirii cărorva circumstanţe, dacă este vorba despre reabilitarea condamnatului.

Revizuirea are loc în baza cererii adresate procurorului de nivelul instanţei care a judecat cauza în fond. Atunci cînd este vorba de revizuirea unei hotărîri definitive prin care s-a stabilit că persoanele care au efectuat urmărirea penală în cauza dată au săvîrşit infracţiuni sau că s-au stabilit noi circumstanţe importante pentru cauză, procedura de revizuire se deschide în baza cererii adresate instanţei de judecată care a judecat cauza în primă instanţă.

Persoanele care pot cere revizuirea:

  1. oricare parte din proces, în limitele calităţii sale procesuale;
  2.  soţul şi rudele apropiate ale condamnatului, chiar şi după decesul acestuia.

Cererea de revizuire se face în scris, cu arătarea motivului de revizuire pe care se întemeiază şi a mijloacelor de probă în dovedirea acestuia. Organele de conducere sau conducătorii persoanelor juridice care au cunoştinţă despre vreo faptă sau circumstanţele ce ar motiva revizuirea sînt obligate să sesizeze procurorul sau, după caz, instanţa de judecată.

  1. Procurorul poate din oficiu să iniţieze procedura revizuirii.

Atunci cînd s-a stabilit prin hotărîre irevocabilă că martorul sau alte persoane au dat declaraţii false sau că persoanele care au efectuat urmărirea penală au săvîrşit abuzuri ce constituie infracţiuni, procurorul dă o ordonanţă de deschidere a procedurii de revizuire şi efectuează cercetarea circumstanţelor sau dă o însărcinare în acest scop ofiţerului de urmărire penală.

După terminarea acestor cercetări, procurorul înaintează toate materialele instanţei care a judecat cauza în fond. După primirea acestor materiale, preşedintele instanţei repartizează materialele pentru examinare. Judecătorul care a primit materialele fixează termen pentru examinarea cererii de revizuire, în vederea admiterii revizuirii cu citarea părţilor interesate.

Atunci cînd se cere revizuirea faţă de o persoană care se află în stare de arest, preşedintele şedinţei de judecată dispune aducerea lui la judecată şi solicită desemnarea unui avocat. Instanţa, în baza celor constatate, dispune prin încheiere, admiterea cererii de revizuire, sau prin sentinţă, respingerea acesteia. Odată ce cererea a fost admisă, se rejudecă cauza în baza regulilor de procedură aplicabile în primă instanţă. Instanţa, dacă găseşte necesar, la cererea părţilor, examinează din nou probele care au fost administrate în cursul judecăţilor precedente.

Pot cere revizuirea:

a)      persoana al cărei drept a fost încălcat;

b)      rudele condamnatului, chiar după moartea acestuia, numai dacă cererea este formulată în favoarea condamnatului;

c)      procurorul.

Ea se judecă de către un complet din 5 judecători ai CSJ. Cererea de revizuire se face în termen de 1 an de la data publicării hotărîrii Curţii Europene a Drepturilor Omului în Monitorul Oficial al RM. La judecarea cererii de revizuire, părţile se citează iar părţii aflate în detenţie i se asigură prezenţa la judecată.

Instanţa respinge cererea de revizuire în cazul în care constată că este tardivă sau neîntemeiată. Atunci cînd este neîntemeiată, instanţa întreprinde următoarele acţiuni:

a)      desfiinţează în parte hotărîrea atacată şi rejudecă cauza;

b)      dispune, în cazul în care este necesară administrarea de probe, rejudecarea în ordine de revizuire, la instanţa de judecată în faţa căreia s-a produs încălcarea dreptului.

Recursul poate fi făcut şi în interesul legii. Preşedintele CSJ, preşedintele Colegiului Penal al CSJ, procurorul general sau preşedintele Uniunii Avocaţilor, pot cere Colegiului Penal al CSJ să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti, investite cu atribuţia de soluţionare a cauzei în ultimă instanţă.

Cererea de recurs în interesul legii, trebuie să fie însoţită (sub sancţiunea respingerii ca inadmisibilă), de copii a hotărîrilor judecătoreşti irevocabile din care rezultă că probleme de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit de instanţele judecătoreşti investite cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, ceea ce şi presupune condiţia de admisibilitate.

În cazul dat, preşedintele CSJ, poate completa completul de judecată cu 3 judecători din alt Colegiu al CSJ. La primirea cererii, preşedintele CSJ, desemnează în mod aleatoriu 3 judecători din Colegiu Penal al CSJ pentru a întocmi un raport asupra recursului respectiv. În acest scop, preşedintele completului de judecată, poate solicita opinia scrisă a unor specialişti din domeniul dreptului. Cel care fixează termenul de judecare a recursului este preşedintele CSJ.

Şedinţa are loc în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul judecătorilor în funcţie. Recursul se judecă în cel mult 3 luni de la data sesizării instanţei, şi fiecare dintre judecător trebuie să voteze asupra soluţiei, votul fiind obligatoriu.

%d blogeri au apreciat asta: