Drept MD

Acasă » Cursuri universitare » Drept Vamal » OBIECTUL ŞI DOMENIUL DE STUDIU ALE DREPTULUI VAMAL. SUBIECŢII DREPTULUI VAMAL

OBIECTUL ŞI DOMENIUL DE STUDIU ALE DREPTULUI VAMAL. SUBIECŢII DREPTULUI VAMAL


  1. Notiune de drept vamal.
  2. Obiectul de studiu al dreptului vamal.
  3. Domeniul (subiectele) de studiu al dreptului vamal.
  4. Subiecţii raportului juridic de drept vamal.
  5. Izvoarele dreptului vamal.
  6. Raportul interdisciplinar ale dreptului vamal cu alte ramuri ale sistemului de drept.

 

Notiune de drept vamal. Deşi în problema definirii dreptului vamal nu se atestă mari divergenţe conceptuale, totuşi deocamdată în literatura de specialitate din diferite ţări, inclusiv din România şi Rusia, nu este este expusă o definiţie care ar avea un caracrer general şi ar fi acceptată de către toţi specialiştii, cel puţin la nivel de ţară. Cât priveşte Republica Moldova, constatăm, că nu este nici un manual care ar fi consacrat dreptului vamal şi în care ar fi abordată şi problema definirii.

Aceste deficienţe însă nu sunt un temei pentru a considera că în domeniul dreptului vamal nu s-au făcut elaborări teoretico-ştiinţifice care ne-ar permite să facem anumite concluzii. Dimpotrivă, acestea sunt prezente şi la unele dintre ele ne vom opri mai jos.

Recurgînd la o privire de ansamblu asupta definiţiilor date dreptului vamal, constatăm că problema expunerii unui concept sau noţiuni care ar include totalitatea de caractere specifice şi ar exprima cu exactitatetrăsăturile esentiale prin care se delimitează concludent de altele, este soluţionată în mod diferit. Dar, din totalitatea formulăriloe existente pot fi evidenţiate 2 direcţii: unii încearcă să dee o definiţie cât mai amplă, incluzînd în ea un spectru cât mai vast de aspecte, pe când alţii încearcă să formuleze o definiţie cît mai concisă, dar care ar avea o încărcătură semantică cât mai exactă.

Astfel, unul dintre adepţii tratării extinse a noţiunii de drept vamal este cercetătorul ruc L. Nozdraciov, care defineşte dreptul vamal ca pe o ramură complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, cu apartenenţă ramurală diversă, care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, perceperea plăţilor vamale, vămuirea, controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare a politicii vamale, care este o parte componentă a politicii externe şi interne a statului. (Ноздрачев Л.Ф. Таможенное право. Москва, 1998)

Unul din marii specialişti în domeniul dreptului vamal, profesorul rus Gabricidze B., propune o variantă mai laconică a definiţiei şi consideră că dreptul vamal este o ramură complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, care reglementează relaţiile sociale din domeniul activităţii vamale. Iar în continuarea ideei sale, el explică că sub noţiunea de „domeniu al activităţii vamale” trebuie de înţeles: politica vamală, trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, regimurile vamale, reglamentarea tarifară şi netarifară, plăţile vamale, perfectarea vamală, controlul vamal, statistica vamală, combaterea infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, răspunderea pentru comiterea infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, procedura în cazul săvîrşirii infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, etc,. ( Габричидзе Б.Н. Российское таможенное право. Москва, 1999)

Variante ale definiţiei dreptului vamal comunitar (european) sunt prezentate de autorul moldovean Radu Gh., dintre care cea mai concisă se pare a fi cea care îl defineşte ca „un ansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor juridice vamale precum şi stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale”. (Radu Gh. Drept vamal comunitar: Curs de lecţii.Chişinău, 2001, p.6).

 

Conchidem că Dreptul vamal poate fi definit ca o ramură complexă (înglobează aspecte ale altor ramuri) de drept formată din instituţii şi norme juridice care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale ce se nasc, se modifică şi se sting în legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului.

 

  1. Obiectul de studiu al dreptului vamal.  

Prin obiect de studiu înţelegem – realitatea obiectivă (istorică) asupra căreia este îndreptată activitatea de cercetare, adica ceea ce studiază disciplina dată, iar domeniul de studiu cuprinde – problematica (aria de răspîndire a intereselor gnoseologice) şi instrumentarul ştiinţific (metodele, procedeele şi principiile de cercetare) aplicate la studierea obiectului. Sigur că aceasta este o delimitare convenţională deoarece în practica investigaţiilor ştiinţifice obiectul şi domeniul de studiu formează un corp integru al procesului gnoseologic.

 

Estecunoscut că fiecare ramură de drept are obiectul şi metodele sale de reglamentare juridica, iar fiecare disciplină ştiinţifică are obiectul şi domeniul său de studii. Deoarece dreptul vamal este o ramură relativ tînără, care nu se bucură de elaborări conceptuale ample şi profinde, determinarea particularităţilor obiectului şi metodelor sale de reglamentare reprezintă o problemă destul de importantă, dar şi complicată.

Deocamdată, între jurişti nu există unanimitate în ideea de a considera dreptul vamal ca o pamură de drept independentă, ori afiliată sau parte componentă a altei ramuri. Unii susţin că putem vorbi doar de existenţa legislaţiei vamale în cadrul altei ramuri, sau cel puţin o ramură a dreptului administrativ (şt. rusă) sau a dreptului financiar (şt. română), pe cînd alţi specialişti sunt de părere că dreptul vamal reprezintă o ramură de sine stătătoare,

În ştiinţa juridică, tradiţional, în calitate de criteriu definitoriu pentru delimitarea ramurilor de drept serveşte obiectul şi metoda specifica de reglementare juridica. Fiind o ştiinţă socioumană, preocupată de studiul aspectelor normative ale activităţii umane, obiectul eide cercetare este format de anumite relaţii sociale. Fiecare ramură este alcatuită dintr-un grup de norme juridice, organic legate, ce reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale pe baza aceleiaşi metode şi în temeiul unor principii comune. De aceea, fiecare ramură de drept are obiectul si metoda (său metodele) specifice.

Obiectul de reglementare juridica al dreptului vamal il constituie relatiile sociale din domeniul activităţii vamale. Aceste relaţii poartă un caracter complex şi sunt condiţionate de însăşi structura şi conţinutul activităţii vamale. În literatura de specialitate sunt evidenţiate următoarele categorii de relatiile sociale vamale:

  1. sfera politicii vamale;
  2. relaţii şi principii axate pe trecereamărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală;
  3. ce vizează statutul regimuriljr vamale;
  4. ce ţin de reglamentarea tarifară şi perceperea plăţilor vamale;
  5. vămuirea şi întocmirea documentaţiei vamale;
  6. organizarea şi efectuarea controlului vamal;
  7. legate de infracţiuni şi încălcările legislaţiei vamale şi răspunderea pentru comiterea lor;

Trăsătura caracteristică a relatiilor sociale enumerate mai sus constă în faptul că ele se nasc, se modifică şi se sting doar în legătură cu trecereapersoanelor,mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului.

 

Principiile dreptului vamal.

Principii ale dreptului sunt acele idei, concepte primordiale care intr-o formă concisă exprimă esenţa şi conţinutul lui şi servesc drept călăuză în procesul de elaborare şi aplicare a normelor de drept. Între principiile dreptului sunt: legalitatea, libertatea şi egalitatea, responsabilitatea, democratismul, umanismul, echitatea justiţiei, etc. Toate acestea au aplicaţie directă şi în dreptul vamal.

 

Metodele dreptului vamal.

Metodă (din gr. methodos – cale de cercetare sau cunoaştere, teorie, învăţătură) – totalitatea de modalităţi şi procedee de cunoaştere a realităţii, care sunt subordonate soluţionării unei probleme concrete. Are deasemenea accepţiunea de:

1) mod de cercetare, de cunoaştere şi de transformare a realităţii.

2) ansamblu de procedee folosite în vederea atingerii unui anumit scop.

3) procedeu sistematic de predare a unei discipline; metodică.

4) mod de a acţiona pentru a atinge un anumit scop; manieră; modalitate; procedeu; mijloc.

 

Cînd vorbim de metodele dreptului vamal, urmează să facem distincţia dintre cele de cercetare – specifice aspectului ştiinţific, şi cele de reglementare juridică.

Din categoria metodelor de cercetare fac parte metodele cu aplicaţie ştiinţifică generală, cunoscute în mare parte din cadrul altor discipline: logică, istorică(evolutivă), comparativă, tipologică, sistemică, funcţională, etc. Dar ne interesează în primul rănd cele care sunt aplicate în reglementarea juridică a relatiilor sociale.

Metodele administrative – permisivă, interdictivă şi obligatoare-

 

Subiecţii raportului juridic de drept vamal.

Subiecţi ai dreptului vamal sunt, pe de o parte, toate persoanele fizice sau juridice care în procesul activităţii sunt antrenate în trecereaproprie sau amărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului.

 

Colaboratorii vamali

(1) Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 18 ani, apţi după calităţile profesionale şi morale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să exercite funcţiile organului vamal.

(2) La angajarea iniţială în organul vamal, poate fi stabilit un termen de încercare de 6 luni.

(5) Angajarea în serviciu în organele vamale se face în bază de contract individual de muncă.

(6) Colaboratorilor vamali li se conferă grade speciale în conformitate cu Legea serviciului în organele vamale.

(7) Colaboratorii vamali poartă uniformă, atribuită gratuit. Modelul uniformei este aprobat de Guvern. Regulile de port-uniformă sînt aprobate de directorul general al Serviciului Vamal.

(8) Prevederile alin.(5)-(7) se extind şi asupra conducătorilor şi specialiştilor din laboratoarele vamale, instituţiile de cercetări ştiinţifice, instituţiile de învăţămînt din cadrul Serviciului Vamal.

 

Exercitarea atribuţiilor de serviciu ale colaboratorilor vamali

(1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, colaboratorii vamali:

a) sînt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului;

b) se conduc de legislaţia Republicii Moldova, de acordurile internaţionale la care aceasta este parte;

c) sînt subordonaţi numai colaboratorilor superiori, împuterniciţi direct.

(2) Este interzisă imixtiunea în activitatea organelor vamale şi a colaboratorilor vamali sau exercitarea de influenţă asupra lor în luarea de decizii sau efectuarea de operaţiuni vamale. Încălcarea acestor interdicţii atrage sancţiunile prevăzute de prezentul cod.

(3) Nici o persoană nu este în drept să oblige colaboratorul vamal să efectueze acţiuni pe care legislaţia nu le-a dat în sarcina organelor vamale.

(4) În activitatea sa, inclusiv în emiterea de ordine şi decizii, colaboratorul vamal trebuie să se conducă de legislaţie.

(5) În organele vamale este inadmisibilă crearea şi activitatea structurilor de partide, asociaţii obşteşti, inclusiv religioase, cu excepţia sindicatelor. Colaboratorii vamali nu au dreptul să se conducă în activitatea lor de hotărîrile partidelor sau ale asociaţiilor obşteşti.

(6) Colaboratorul vamal nu are dreptul:

a) să desfăşoare activitate de întreprinzător, inclusiv prin intermediari;

b) să reprezinte persoane terţe în activitatea vamală;

c) să exercite concomitent alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice;

d) să îndeplinească contracte civile care se referă la activitatea vamală;

e) să acorde în orice mod sprijin ilegal persoanelor în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fiind recompensat pentru acordarea acestui sprijin sau primind alte servicii ori facilităţi într-un anumit domeniu;

f) să participe la conducerea de întreprinderi comerciale direct sau prin intermediari.

(7) Insultarea şi ameninţarea colaboratorului vamal, opunerea de rezistenţă sau aplicarea violenţei faţă de acesta, sau atentarea la viaţa, sănătatea şi la bunurile lui sînt sancţionate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative.

(8) Legislaţia garantează apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei, demnităţii şi bunurilor membrilor de familie ai colaboratorului vamal de atentatele întreprinse în legătură cu exercitarea atribuţiilor lui de serviciu.

 

Caracterul executoriu al dispoziţiilor şi cerinţelor legale ale colaboratorului vamal

(1) Dispoziţiile şi cerinţele legale ale colaboratorului vamal sînt executorii pentru toate persoanele fizice şi juridice.

(2) Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale colaboratorului vamal, alte acţiuni care împiedică îndeplinirea atribuţiilor lui de serviciu sînt sancţionate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative.

(3) Colaboratorul vamal nu este răspunzător de prejudiciile morale, fizice şi patrimoniale cauzate contravenientului, prin aplicarea, în condiţiile prezentului cod, a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armei de foc, dacă prejudiciul este direct proporţional puterii de rezistenţă opusă de contravenient.

 

Răspunderea organului vamal şi a colaboratorilor vamali  

Răspunderea organului vamal

(1) Organul vamal răspunde pentru prejudiciile cauzate persoanelor şi patrimoniului lor prin decizii şi acţiuni ilegale sau prin inacţiune, precum şi pentru prejudiciile cauzate de colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai organului vamal în exerciţiul funcţiunii prin decizii şi acţiuni ilegale, prin inacţiune.

(2) Prejudiciile sînt reparate în conformitate cu prevederile legislaţiei.

(3) Prejudiciile cauzate prin acţiuni legale nu sînt reparabile.

 

Răspunderea colaboratorilor vamali şi a altor angajaţi ai organului vamal

Pentru decizii şi acţiuni ilegale sau pentru inacţiune, colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai organului vamal sînt sancţionaţi disciplinar, administrativ, penal sau lor li se aplică alte sancţiuni în conformitate cu legislaţia.

 

Specialistul în domeniul vămuirii

(1) De dreptul de a efectua vămuirea în numele brokerului vamal beneficiază specialistul în domeniul vămuirii (denumit în continuare specialist), care deţine atestat de calificare, eliberat de Serviciul Vamal.

(2) În cazul în care specialistul efectuează operaţiuni de vămuire în numele brokerului vamal, se consideră că specialistul a fost împuternicit de brokerul vamal, dacă acesta din urmă nu demonstrează contrariul.

(3) Brokerul vamal nu poate limita obligaţiile specialistului faţă de organul vamal.

(4) Procedura de eliberare a atestatului de calificare, termenul lui de valabilitate, precum şi obligaţiile specialistului sînt stabilite de Serviciul Vamal.

(5) Atestatul de calificare al specialistului eliberat cu încălcarea condiţiilor prevăzute sau eliberat pe bază de date false se anulează de către Serviciul Vamal.

(6) Serviciul Vamal poate retrage atestatul de calificare al specialistului care:

a) nu îndeplineşte în repetate rînduri obligaţiile faţă de organul vamal;

b) încalcă în repetate rînduri cerinţele actelor legislative şi ale altor acte normative în domeniul vamal;

c) este vinovat (culpabil) de falsificarea documentelor, de delapidări, de mituire şi de alte contravenţii în domeniul vamal;

d) cauzează prejudicii persoanei reprezentate, inclusiv prin utilizarea ilicită de informaţii care constituie secret comercial sau de informaţii confidenţiale;

e) încalcă legislaţia fiscală.

(7) Retragerea atestatului de calificare al specialistului produce efecte din momentul adoptării hotărîrii de retragere.

(8) Dacă brokerul vamal este considerat incapabil sau dacă el se declară incapabil, atestatele de calificare ale specialiştilor săi sînt considerate automat nevalabile.

(9) Cererea repetată de eliberare a atestatului de calificare al specialistului poate fi examinată după expirarea a 6 luni de la data hotărîrii de anulare, retragere sau declarare a nevalabilităţii lui, cu condiţia înlăturării cauzelor care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii.

(10) Atestatul de calificare al specialistului poate fi suspendat în cazul în care există motive temeinice de a considera că acesta nu-şi îndeplineşte conştiincios atribuţiile.

(11) Atestatul de calificare al specialistului poate fi suspendat de organul vamal pe un termen de pînă la 2 luni.

(12) Hotărîrea de anulare, retragere, declarare a nevalabilităţii sau de suspendare a atestatului de calificare al specialistului poate fi atacată în conformitate cu prevederile prezentului cod.

 

(1) Taxa de eliberare a autorizaţiei pentru activitatea de broker vamal, a atestatului de calificare al specialistului, precum şi taxa de actualizare a valabilităţii lor sînt stabilite de legislaţie.

(2) Taxa de eliberare a autorizaţiei pentru activitatea de broker vamal, a atestatului de calificare al specialistului, precum şi taxa de actualizare a valabilităţii lor nu se restituie în cazul anulării, retragerii sau suspendării acestor documente.

 

Informaţia primită de brokerul vamal şi de specialiştii lui de la persoana pe care o reprezintă

(1) Informaţia pe care brokerul vamal şi specialiştii săi o primesc de la persoana pe care o reprezintă poate fi folosită numai în scopuri vamale.

(2) Informaţia care constituie secret comercial sau alte secrete protejate de lege, precum şi informaţia confidenţială nu pot fi difuzate sau folosite de brokerul vamal şi de specialiştii lui în scopuri personale, nici transmise altor persoane sau autorităţi publice (în afară de organul vamal), cu excepţia cazurilor stabilite de legislaţie.

 

Brokerul vamal

(1) Broker vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine autorizaţie pentru activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, şi care, în numele şi pentru terţe persoane, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte operaţiuni vamale.

(2) Brokerul vamal îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative.

(3) Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana reprezentată se stabilesc în contract.

 

Autorizaţie pentru activitatea de broker vamal

(1) Pentru a primi autorizaţie pentru activitatea de broker vamal, persoana juridică trebuie:

a) să deţină în statele de funcţii cel puţin un specialist cu atestat de calificare în domeniul vămuirii;

b) să dispună de o bază tehnico-materială care să permită desfăşurarea activităţii de broker vamal;

c) să corespundă altor cerinţe prevăzute de legislaţie.

(2) Procedura eliberării autorizaţiei şi termenul ei de valabilitate sînt stabilite de Serviciul Vamal, în conformitate cu legislaţia.

 

Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal

(1) Brokerul vamal este în drept să efectueze, în numele şi pentru terţe persoane, orice operaţiuni de mediere în domeniul vamal.

(2) În cazul efectuării vămuirii, brokerul vamal îndeplineşte toate cerinţele şi condiţiile legale impuse de organele vamale.

(3) Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal faţă de organul vamal nu pot fi limitate de contractul încheiat între broker şi persoana pe care o reprezintă.

Registrul de stat al brokerilor vamali

Serviciul Vamal ţine Registrul de stat al brokerilor vamali şi asigură publicarea lui periodică.

 

Izvoarele dreptului vamal.

Codul Vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000;

– Codul Fiscal al Republicii Moldova din 24.04.1997;

– Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380-XIII din 20.11.1997;

– Legea cu privire la zonele economice libere. Nr.440-XV din 27.07.2001 // Monitorul Oficial al R.Moldova nr.108-109/834 din 06.09.2001

– Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea regulamentelor cu privire la aplicarea regimurilor vamale, nr.207 din 26.02.2003;

– Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, nr.54 din 26.01.2004;

– Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reglementarea activităţii serviciilor în punctele de trecere şi control la frontieră, nr. 1052 din 08.11.1999;

– Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la interacţiunea serviciilor, reglementarea perceperii plăţilor şi automatizarea sistemului de evidenţă la efectuarea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova, nr. 808 din 09.08.2000;

– Normele privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu, aprobate prin Ordinul Directorului General al Departamentului Controlului Vamal nr.11 din 12.01.1999.

 

 Raportul interdisciplinar ale dreptului vamal cu alte ramuri ale sistemului de drept.

La fel, ca şi alte ramuri ale dreptului, dreptul vamal nu reprezintă ceva izolat, dar se interferează cu alte discipline: constituţional, administrativ, penal, etc.

%d blogeri au apreciat asta: