Drept MD

Acasă » Cursuri universitare » Istoria Dreptului » Geneza și evoluția statului și dreptului medieval în Europa de Vest

Geneza și evoluția statului și dreptului medieval în Europa de Vest


1.Regatele barbare

2.Organizarea politică a Franței și Marii Britanii

3.Dreptul Medieval

1.Regatele barbare

Statalitatea medievală începe odată cu formarea regatelor barbare-forma de organizare politică de sinteză între democrația militară germanică și monarhia romană.

Democrația militară –

Primul regat a fost creat în secolul 5 de vizigoți pe teritoriul Imperiului Roman.Cel mai dezvoltat regat a fost creat de ostrogoți .Perioada de existență a acestui stat a fost numită renașterea ostrogotă,la inițiativa regelui au fost create instituții de guvernare după modelul roman.

Regatul care a existat mai multe secole și s-a transformat în Imperiu a fost creat de franci.

Perioada statalității se împarte în două etape:

1)Merovingiană sec V-VII – se caracterizează prin formarea și centralizarea statului .Prerogativele monarhului erau limitate de aristocrați. Centralizarea a avut loc cu ajutorul instituțiilor religioase .Dreptul canonic a început să funcționeze de rînd cu dreptul obișnuit.

2)Carolingiană sec VIII-IX– se caracterizează prin formarea imperiului franc .Statul francilor era condus de rege ,transmitea puterea ereditar prin dinastie. Candidatura sa era aprobată de biserică. Majordom –funcționar numit de rege care răspundea de curtea regală și de armată. Referendarul – funcționar care răspundea de cancelaria regală. Justițiarul – funcționar responsabil de procesele de judecată și de respectarea legilor.

Imperiul francilor a inclus toate teritoriile europei de vest .Regele Carol cel Mare a constituit forma de mărci. Guvernatorii în aceste unități teritorial administrative erau aleși de băștinași și aprobați de rege . În anul 800 Carol a fost încoronat de papa de la Roma, în calitate de împărat ,astfel a obținut dreptul de legal asupra teritoriului fostului Imperiu Roman de Apus. După moartea lui Carol au inceput luptele interne dintre moștenitori.

În anul 843 prin înțelegerea de la Verdun,nepoții lui Carol au încheiat înțelegerea de împărțirea a imperiului:

a)Partea de vest ,viitoarea Franță a fost dată lui Carol .

b)Partea de est ,viitoarea Germanie a fost dată lui Ludovic.

c)Partea de sud, viitoarea Italie a fost dată lui Lotha.

2.Organizarea politică a Franței și Marii Britanii

Prima formă de organizare politică a statelor deja formate se caracterizează prin monarhia feudală,numită și monarhia seniorială-formă de guvernare în cadrul căruia prerogativele monarhului erau limitate de feudali(mari proprietari de pămînt). Din cauza transformărilor teritoriale ,monarhii statelor europene au rămas fără influență politică și a început perioada numită a fărămițării feudale(revoluția feudală) care se caracterizează prin lupta dintre marii feudali. Feudalii se comportau în propriul domeniu ca stăpîni absoluți,fapt care a influențat sistemul de legi în europa ,deoarece fiecare feudal își faceau legile proprii și nu se supuneau nimănui.

Transformările sociale și cele militare au determinat trecerea la o nouă formă de guvernare numită monarhia stărilor(formă de guvernare ,prin care prerogativele monarhului erau limitate de instituții politice care reprezentau stările sociale).

În evul mediu erau 3 stări:

a)clerul (reprezentanții bisericii)

b)nobilimea

c)starea a 3-a eterogenă (orășeni și țărani).

Prima instituție reprezentativă s-a creat în Marea Britanie în 1265 în timpul confruntărilor dintre orășeni și nobili. Pentru aplanarea conflictului Simon de Manfor a propus crearea unui parlament din care să facă parte reprezentanții categoriilor sociale libere.În secolul 14 parlamentul a devenit bicameral deoarece marea nobilime refuza să participe la ședințe comune cu oamenii simple. În prezent parlamentul englez este format din camera lorzilor și camera comunelor.

În Franța adunarea reprezentativă se numea adunarea statelor generale și a fost convovată prima dată în 1302 în timpul regelui Fillip al IV-lea.Pentru a demonstra Papei de la Roma că este susținut de toată populația regele a convocat adunarea reprezentativă. Reprezentanții clerului și a nobilimii au fost invitați nominal, iar orășenii și-au ales reprezentanții .Procedura de votare prevedea că fiecare categorie socială are un vot. Prerogativele regelui s-au consolidat datorită orașelor. Marii feudali pretindeau la impozite exagerate față de orașe ,orășenii au susținut regele ,în schimbul unor garanții de libertate .

Războaiele dintre țările europene au modificat forma de guvernare a celor mai mari state .Mărirea fondului funciar al familiei regale a permis trecerea spre monarhia absolută(formă de guvernare în cadrul căreia puterea absolută în stat aparține regelui. În Franța monarhia absolută s-a manifestat în timpul regelui Ludovic al XIV-lea. Cele mai importante decizii erau adoptate de cardinal(ținea sub control funcțiile religioase și politice).

Franța a fost împărțită în unități teritorial administrative,numite departamente. În fruntea acestora erau numiți intendenți din reprezentanții nobilimii mici .Era unica funcție care nu se vindea. Intendenții reprezentau puterea supremă în departamente (militară, polițienească, fiscală,administrativă). Din numele regelui erau elaborate fișe curate cu semnătura regală. Intendenții erau în drept să scrie decizii inclusiv judecătorești din numele regelui. În a doua jumătate a sec XVIII -lea, a început criza regimului absolutist francez,acesta a fost lichidat în 1789 prin revoluția burgeză.

În Anglia începînd cu anul 1215(Magna-Carta-Libertatum prerogativele monarhului erau limitate de feudali. Conform tradiției puterea era deținută de rege și parlament.În 1603 dinastia Tudorilor a fost înlocuită cu dinastia Stuarților ,reprezenații acesteia pretindeau la puterea absolută. În 1628 Parlamentul a adoptat Petiția drepturilor prin care cerea regelui să respecte vechea tradiție de guvernare în comun. Perioada 1629-1640 este numită guvernarea fără parlament,Carol I va fi nevoit să convoace Parlamentul din cauze financiare. Regimul absolutist a fost lichidat prin revoluția burgeză ,iar în 1688 în Anglia se va instaura regimul monarhiei constituționale (monarhie parlamentară).

3.Dreptul Medieval

În timpul regatelor barbare,relațiile erau reglementate în baza unor coduri de legi numite adevăruri. Cel mai răspîndit cod de legi a fost Lex Salicum, caracteristic regatului francilor. Statutul juridic al persoanei era în dependență de proveniența etnică și statutul politic ,astfel francii erau mai previlegiați decît galo-romanii.

Dreptul de proprietate privată era în formare ,din care cauză contractele erau puțin răspîndite. Obligațiile erau judecate în baza delictelor. Pînă în sec. 6 dreptul familiei era reglementat de tradiție(cutumă) ulterior,preoritar a devenit dreptul canonic(creștin). Moștenirea asupra pămîntului era asigurată exclusiv fiilor,dacă familia nu avea fii atunci ogorul era moștenit de vecini. După edictul lui Chelperik ,familiile care nu avea fii,erau în drept să lase moștenirea unei fiice.

Dreptul penal a suportat modificări odată cu dezvoltarea proprietății private. Răspunderea penală putea fi înlocuită prin achitarea unei amenzi. În cazul omorului se achita o amendă numit vergeld,mărimea amenzii era în dependență de statutul ,genul,vîrsta persoanei omorîte.Deși responabilitatea pentru crime era personală,achitarea amenzii putea fi realizată cu ajutorul rudelor. Incapacitatea de plată determina pedeapsa în baza răzbunării sîngelui(Thalion). Dacă rudele persoanei decedate pedepseau cu moartea pe vinovat ,aceasta nu era considerată crimă. Dacă vergelul era achitat ,acest era împărțit în 3 ; 1/3 revenea statului,1/3 rudelor apropiate victimei, și 1/3 comunității(rudelor mai îndepărtate).

Legea salică a fost preluată parțial în perioada Imperiului Francilor ,in secolele X-XI ,s-a creat o nouă structura de legi,medievale. Statutul juridic al persoanei a fost influențat prin sistemul de vasalitate. Regele era considerat senior de primul rang,care acorda pămînturi conților,considerați vasali ai săi. Aceștia ofereau pămînturi altor persoane,pentru care ei deveneau seniori. Structura vasalică era specifică exclusiv nobilimii.

Rege( senior de rangul I) à conți (senior) (vasali pentru regi) àbaroni(seniori) (vasali pentru conți ) à cavaleri și valeți(seniori) (vasali pentru baroni).

Relația vasalică era legalizată prin omaj(jurămînt al vasalului seniorului său) și investitură(transmiterea unui lot de pămînt,simbolică prin transmiterea unui bulgăre sau crenguță,ce desemna că seniorul transmite vasalului un pămînt). Obligațiile seniorului erau de a proteja vasalul și proprietatea acestora. Vasalul era obligat să presteze 40 de zile în an serviciul militar. În cazul în care una din părți nu-și onora obligațiile interdependența era anulată.

Starea a 3-a formată din orășeni și țărani s-a modificat odată cu dezvoltarea relațiilor feudale. Orășenii și-au obținut libertatea iar țărănimea prin procedura de precariu a rămas fără proprietate de pămînt trecînd în categoria persoanelor dependente.

În perioada medievală izvor de obligații erau considerate delicte, cvazi-delicte, contracte, cvazi-contracte. Instituțiile statului interveneau diferit în cazul dacă dreptul de proprietate era încălcăt intenționat sau din imprudență. Dreptul de proprietate permitea proprietarului să înstrăineze bunurile înafara familiei ,prin donație sau testament(este cvazi-contract). Cele mai grave crime erau considerate împotriva statului (prejudiciul adus familiei regale, falsificarea monedei regale,falsificarea actelor cu semnătură regală, trădarea familiei regale.),pedeapsa era capitală. În perioada fărămițării feudale statul nu intervenea uniform pentru realizarea judecății. Fiecare feudal era în drept să realizeze judecata în domeniul său. Principiile dreptului medieval s-au modificat odată cu transformările organizării politice a statelor.

%d blogeri au apreciat asta: