Drept MD

Acasă » Cursuri universitare » Succesiuni » LIMITELE DREPTULUI DE DISPOZIŢIE ASUPRA MOŞTENITORILOR

LIMITELE DREPTULUI DE DISPOZIŢIE ASUPRA MOŞTENITORILOR


1.    Oprirea pactelor asupra unei moşteniri nedeschise.
2.    Calculul rezervei succesorale şi a cotităţii disponibile.

1.    Oprirea pactelor asupra unei moşteniri nedeschise


Prin pact asupra unei moşteniri viitoare se înţelege orice contract sau act unilateral prin care se renunţă la o moştenire viitoare, nedeschisă la data încheierii lui sau se înstrăinează drepturile eventuale ale uneia dintre părţi la moştenire. Asemenea pacte sunt interzise indiferent dacă privesc moştenirea unei terţe persoane sau cea a unuia dintre contractanţi şi indiferent dacă renunţarea/înstrăinarea s-a făcut cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
Condiţii pentru ca un pact să fie considerat asupra unei moşteniri viitoare, nedeschise:
    pactul trebuie să privească o moştenire, adică să aibă ca obiect patrimoniul succesoral în totalitate sau o cotă-parte din acesta ori bunuri determinate din moştenire;
    moştenirea să nu fie deschisă; data deschiderii succesiunii în raport de care se analizează anterioritatea pactului se stabileşte în funcţie de data morţii specificată în certificatul de deces sau în hotărîrea declarativă de moarte. Pactul încheiat după data morţii stabilită prin hotărîre e valabil chiar dacă ulterior încheierii pactului data a fost rectificată sau hotărîrea declarativă de moarte s-a anulat.
    pactul să nu fie permis expres de lege;
Sancţiunea aplicabilă pactului care întruneşte condiţiile arătate este nulitatea absolută, ce nu poate fi acoperită, după deschiderea moştenirii, prin confirmare.

2.    Calculul rezervei succesorale şi a cotităţii disponibile


Conform art. 1507 mărimea rezervei succesorale se determină în funcţie de întregul patrimoniu succesoral, inclusiv de averea atribuită pentru îndeplinirea legatului.
Dacă există moştenitori rezervatari şi cel care lasă moştenirea a dispus de bunurile sale prin donaţii şi/sau testament, masa succesorală se împarte în două părţi:
    rezerva succesorală;
    cotitatea disponibilă.
Rezerva succesorală este acea parte a moştenirii care este sustrasă liberalităţilor şi care se cuvine în mod imperativ moştenitorilor rezervatari. Cotitatea disponibilă, care se obţine prin scăderea din masa succesorală  a rezervei, este acea parte din moştenire de care cel ce lasă moştenirea poate dispune cum doreşte, fie prin acte cu titlu gratuit, fie prin acte cu titlu oneros.
Pentru calculul rezervei şi al cotităţii disponibile este necesar ca în prealabil să se determine masa de calcul (moştenirea) asupra căreia se vor aplica fracţiunile rezervei şi a cotităţii disponibile. Pentru aceasta se impune reconstituirea patrimoniului defunctului, prin calcul pe hîrtie, aşa cum ar fi arătat el, dacă cel care lasă moştenirea nu ar fi făcut donaţii. O astfel de soluţie se impune, deoarece instituţia rezervei succesorale îl ocroteşte pe moştenitorul rezervatar nu numai împotriva legatelor, dar şi împotriva donaţiilor în acele situaţii  în care aceste liberalităţi depăşesc limitele disponibilului.
Stabilirea masei de calcul presupune trei operaţiuni care se vor efectua succesiv:
    stabilirea valorii bunurilor existente în patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii (stabilirea activului brut al moştenirii);
Pentru realizarea acestei prime operaţiuni se vor lua în calcul toate bunurile care la data deschiderii succesiunii existau în patrimoniul defunctului: bunuri mobile, imobile, drepturi de creanţă (inclusiv creanţele pe care cel ce lasă moştenirea le avea împotriva moştenitorilor rezervatari). În calcul se vor lua şi bunurile care constituie obiectul unor legate făcute de cel care lasă moştenirea, întrucît aceste bunuri nu  au ieşit încă  din  patrimoniul defunctului. Bunurile existente se evaluează la valoarea lor din momentul deschiderii succesiunii şi se obţine astfel activul brut al moştenirii.
    scăderea pasivului succesoral din activul brut al moştenirii pentru a obţine activul net;
Această a doua operaţie se impune, deoarece rezerva succesorală este o parte din activul net al moştenirii şi nu din activul brut. În principiu, vor fi scăzute din valoarea bunurilor moştenirii toate obligaţiile existente în patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii, cu excepţia obligaţiilor care se sting prin moartea celui care lasă moştenirea. Prin urmare, pentru a obţine activul net, trebuie să scădem pasivul succesoral din activul brut.
    reunirea fictivă (pentru calcul) la activul net a valorii donaţiilor făcute în timpul vieţii de către cel care lasă moştenirea.
Această reunire a valorii bunurilor donate este fictivă, doar pentru calcul. Ea nu presupune readucerea efectivă a bunurilor donate la masa succesorală. Sînt supuse operaţiei de reunire fictivă toate donaţiile făcute  de cel care lasă moştenirea, fără a deosebi după cum este vorba de donaţii făcute prin act autentic, donaţii deghizate, donaţii indirecte sau daruri manuale. De asemenea, nu are importanţă dacă donatar este o terţă persoană sau un moştenitor.
Prin efectuarea acestor trei operaţiuni se obţine o valoare care este masa succesorală, moştenirea sau masa de calcul. Aplicînd asupra acestei mase de calcul fracţiunea de 1/2 prevăzută în articolul 1505 se va obţine valoarea rezervei succesorale şi, implicit a cotităţii disponibile.
De exemplu, dacă masa de calcul este de 20.000 lei şi defunctul a lăsat ca moştenitori soţul supravieţuitor (inapt  de  muncă),  instituindu-l,  totodată,  pe  copil  major, apt de muncă în calitate de legatar universal,  rezerva soţului supravieţuitor de 1/2 din 10.000 de lei (ceea ce i s-ar fi cuvenit în calitate de moştenitor legal), va fi 5.000 lei, iar cotitatea disponibilă (care va reveni legatarului universal) va constitui 15.000 lei.
Cota din rezerva succesorală desemnează fracţiunea care revine fiecărui moştenitor rezervatar. Rezerva succesorală are un caracter colectiv, atît în ce priveşte bunurile şi valorile transmise, cît şi persoanele îndreptăţite, fiind deci o parte a moştenirii care se atribuie tuturor moştenitorilor rezervatari, urmоnd a se împărţi între ei. Ea se calculează pentru fiecare moştenitor rezervatar.
Cuantumul rezervei succesorale constituie 1/2 cotă – parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecăruia în caz de succesiune legală. Existenţa unui testament nu influenţează calcularea cuantumului rezervei. La calcularea rezervei  se vor lua în considerare toţi moştenitorii legali, indiferent de faptul dacă sînt sau nu unii din ei şi moştenitori testamentari.

%d blogeri au apreciat asta: