Drept MD

Acasă » Cursuri universitare » Teoria Generală a Dreptului » Curs 12.  Acțiunea actelor normative 

Curs 12.  Acțiunea actelor normative 


 

1.Acțiunea actelor normative în timp.

Acțiunea actelor normative în timp sunt :

1)Intarea în vigoare a actului normativ– conform art. 76 în Constituție,actele normative intră în vigoare la data publicării în   Monitorul Oficial al RM,sau la o altă dată prevăzută în textul actului normativ.De la intrarea în vigoare a actului normativ încep să se producă efectele juridice ale acestuia ,i-au naștere se modificică ,încetează raporturile juridice, se exercită drepturile subiective, și se execută îndatoririle juridice prevăzute de actul normativ. De la data intării în vigoare a actului normativ,statul invocă prezumția absolută de cunoaștere a actului normativ de către toata populația. Astfel de la data intrării în vigoare,nimeni nu se poate scuza cu necunoașterea lui.

2)Acțiunea propriu-zisă a actului normativ- implică reglementarea relațiilor sociale prevăzute de actul normativ, de la intrarea în vigoare și pînă la eșirea din vigoare. Actul normativ cu o acțiune temporară,  are o acțiune în timp determinată(de ex. legea bugetului de stat p/u anul 2015). Majoritatea actelor normative au o acțiune nedeterminată în timp(știm data intrării în vigoare, nu știm data ieșirii).Acțiunea propriu-zisă este subordonată principiului neretroactivității legii, potrivit acestui principiu toate actele normative produc efecte juridice de la intrare în vigoare și pînă la eșire din vigoare .

De la acest principiu facultatea excepție (ultraactivează) unele acte normative :

Legea penală mai blîndă.

Pedeapsa capitală a fost înlocuită cu detențiunea pe viață.

-Legile sau actele normative pentru care este prevăzut efectul ultraactiv(acțiune după eșirea din vigoare) sau retroactiv(acțiunea de pînă la activitate).

-Legile intrepretative – legi prin care se explică alte acte normative adoptate anterior.

3)Ieșirea din vigoare a actului normativ-  ieșirea din vigoare a actului normativ semnifică încetarea acțiunii acestora precum și incapacitatea actului normativ de a reglementa relațiile sociale și de a produce efecte juridice.

 Legea privind actele legislative legea.nr 780 prevede următoarele căi de ieșire din vigoare:

Abrogarea – ieșirea din vigoare a unui act normativ învechit parțial sau total,prin substituirea acestuia cu un alt act normativ corespunzător necesităților sociale. (scoaterea din circuit cu substituirea cu act corespuzător).

După volum deosebim abrogare totală și parțială.

-abrogare totalăscos din circuit și substituit complet.

abrogare parțialăscos din circuit doar o parte a actului normativ.

După formula sau expresia de abrogare deosebim:

-abrogarea expresă directăcînd se arată în text ceea ce se abrogă.(actul în capitol,în ansamblu).

-abrogarea expresă indirectăcînd se arată la general că actele normative necorespunzătoare cu noul act normativ se abrogă.

-abrogarea tacită(implicită) denotă absența unei expresii de abrogare.

Ajungerea la termen – data expirării actului normativ,adică ajungerea la limita normei ,este procedeul de eșire din vigoare a actelor normative temporare.

Declararea nulității actului normativ – este calea de ieșire din viagoare declarate nule prin hotărîrea organelor competente de stat (curtea constituțională, judecătorești).

Caducitatea – este o cale de ieșire din vigoare a actelor normative care își pierd obiectul de reglementare.

Consumarea actului normativ- procedeu de eșire a actului normativ,care și-a atins scopul.

2.Acțiunea actelor normative în spațiu.

Implică extinderea efectelor juridice ale actelor normative ale unui stat pe întreg teritoriu a statului normativ. Această regulă exprimă principiul teritorialității,potrivit căruia legislația unui stat activează doar pe teritoriul statului respectiv.

Excepții extrateritoriale – legislația unui stat acționează dincolo de frontierele de stat :

a)La sediul ambasadelor și consulatelor străine acționează legislația statului reprezentat.

  1. b) La bordul navelor maritime,fluvial,aeriene acționează legislația statului de înmatriculare a navelor.

Într-un stat unitar legislația statului acționează uniform pe tot teritoriul statului respectiv.Într-un stat compus(federație) este un dublu nivel al legislației ,respectiv și o dublă acțiune a legislației: în toate subiectele federate acționează legislația federală,care are supremație ,precum și legislația subiectului federat,care este subordonată celei federale. Legislația subiectelor federate poate să difere între ele ,însă trebuie să fie corespundere cu legislația federală.

Actele normative produc efecte juridice față de subiecți de drept.

 

După criteriul politico-juridic persoanele se divizează astfel:

-cetățeni

-cetățeni străini

-persoane fără cetățenie

 

După criteriul patrimonial persoanele se divizează în:

-persoane fizice

-persoane juridice

 

După criteriul cantitativ deosebim:

-subiecte individuale de drept

-subiecte colecive de drept

 

De regulă legislația unui stat acționează în egală măsură (fără discriminare) față de toți subiecții de drept.Totuși asupra unor subiecți de drept (cetățenii străini și apatrizii) nu produc efecte juridice,normele juridice care consacră drepturile subiective și îndatoririle juridice cu caracter politic.

Legislaţia R. Moldova nu acţionează asupra corpului diplomatic(reprezentanți) străin acreditat în R. Moldova, precum şi faţă de agenţii consulari străini, care activează în R. Moldova. Aceştia beneficiază de privilegii şi imunităţi diplomatice şi consulare, în special de imunitatea de jurisdicţie a statului reprezentat.De regulă reprezenanții diplomatic și consulari nu pot fi reținuți,percheziționați,nu pot fi trași la răspundere penală,contravențională ,în unele cazuri la răspundere civilă,pentru faptele săvîrșite pe teritoriul statului gazdă.

 

%d blogeri au apreciat asta: