Drept MD

Prima pagină » Cursuri universitare » Teoria generală a obligaţiilor

Teoria generală a obligaţiilor



 

Tabel rezumativ Teoria Generală a Obligaţiilor

Definiţi obligaţia
Obligaţia este acel raport juridic în conţinutul căruia intră dreptul subiectului activ (numit creditor), de a cer subiectului pasiv (numit debitor) – şi căruia îi revine îndatorirea corespunzătoare – de a da, a face sau a nu face ceva, sub sancţiunea constrângerii de stat în caz de neexecutare de bunăvoie.
Care sunt subiectele raportului juridic de obligaţie ?
Subiectul activ poartă denumirea de creditor, iar cel pasiv de debitor. Pot fi atât persoanele fizice cât şi persoanele juridice.
În ce constă conţinutul raportului juridic de obligaţie ?
Este format din dreptul de creanţă aparţinând creditorului şi obligaţia corespunzătoare acestui drept, care incumbă debitorului. O latură esenţială a raportului de obligaţie o constituie conţinutul său patrimonial: dreptul de creanţă se înscrie în activul patrimoniului, iar obligaţia corelativă este cuprinsă în pasivul acestuia.
În ce constă obiectul raportului de obligaţie ?
Obiectul raportului de obligaţie, conceput ca acţiune sau abstenţiune concretă la care este îndatorat subiectul pasiv şi îndreptăţit subiectul activ, poate consta fie într-o prestaţie pozitivă (a da, a face ceva), fie într-o abţinere (a nu face ceva la care, în lipsa obligaţiei asumate, subiectul pasiv ar fi fost îndreptăţit).
Ce este obligaţia de a da ?
A da înseamnă a constitui sau a transmite un drept real oarecare. Ea nu se confundă cu obligaţia de a preda materialmente lucrul vândut, această din urmă obligaţie fiind o obligaţie de a face.
Ce este obligaţia de a face?
Este îndatorirea ce revine subiectului pasiv de a efectua o lucrare şi, în general, orice prestaţie pozitivă în afara acelora care se încadrează în noţiunea de a da.
Ce este obligaţia de a nu face?
Constă într-o abţinere la care este îndatorat subiectul pasiv, de la ceva ce ar fi putut să facă în lipsa obligaţiei asumate.
Clasificaţi obligaţiile după izvoare
a) contracte;
b) acte juridice unilaterale;
c) fapte ilicite cauzatoare de prejudicii (delicte şi cvasidelicte civile);
d) îmbogăţirea fără just temei;
e) gerarea de către o persoană a intereselor altei persoane;
f) plata unei prestaţii nedatorate.Primele două categorii sunt obligaţii născute din acte juridice. Celelalte sunt obligaţii născute din fapte juridice.

Enunţaţi clasificările obligaţiilor în funcţie de obiectul lor
a) obligaţii pozitive (obligaţiile de a da şi obligaţiile de a face);
b) obligaţiile negative (obligaţiile de a nu face);a) obligaţii pecuniare;
b) obligaţiile nepecuniare;

a) obligaţiile determinate (numite şi obligaţii de rezultat);
b) obligaţiile de prudenţă şi diligenţă (numite şi obligaţii de mijloace).

Ce sunt obligaţiile de rezultat?
Ceea ce este caracteristic pentru obligaţia determinată (de rezultat) este faptul că obligaţia este strict precizată sub aspectul obiectului şi scopului urmărit, debitorul obligându-se ca, desfăşurând o anumită activitate, să atingă un rezultat bine stabilit.
Ce sunt obligaţiile de prudenţă si diligenţă ?
Caracteristica obligaţiei de prudenţă şi diligenţă (obligaţiei de rezultat) este aceea că obligaţia debitorului nu constă în îndatorirea precizată de la început de a atinge un anumit rezultat determinat, ci în îndatorirea sa de a depune toată diligenţa necesară pentru ca rezultatul dorit să se realizeze.
În ce constă diferenţa dintre obligaţiile determinate şi obligaţiile de prudenţă şi diligenţă pe teren probatoriu ?
În primul caz, neatingerea rezultatului dorit constituie, ipso facto, o dovadă a culpei debitorului (o prezumţie de culpă a acestuia). Neatingerea rezultatului în cel de-al doilea caz nu mai este, prin ea însăşi, o dovadă a culpei, ci revine creditorului sarcina de a dovedi în mod direct împrejurarea că debitorul nu a depus, pentru atingerea rezultatului preconizat, prudenţa şi diligenţa care erau obligatorii.
Clasificaţi obligaţiile după sancţiunea juridică
a) obligaţii civile (care se bucură integral de sancţiunea juridică);
b) obligaţii naturale (numite şi obligaţii civile imperfecte, care nu se mai bucură de integralitatea sancţiunii juridice).
Clasificaţi obligaţiile după opozabilitatea lor
a) obligaţii obişnuite (cărora le sunt proprii toate regulile care cârmuiesc drepturile relative) ;
b) obligaţiile reale (numite şi propter rem – apar ca un accesoriu al unui drept real, ca adevărate sarcini reale ce incumbă titularului unui drept real privitor la un bun) ;
c) obligaţiile opozabile terţilor (numite şi scriptae in rem – caracterizate prin aceea că sunt atât de strâns legate de posesia lucrului, încât creditorul nu poate obţine satisfacerea dreptului său decât dacă posesorul actual al lucrului va fi obligat să respecte acest drept, deşi nu a participat direct şi personal la formarea raportului de obligaţie).
Care sunt izvoarele obligaţiilor conform Codului civil?
a) contractul;
b) cvasicontractul;
c) delictul;
d) cvasidelictul;
e) legea.
Definiţi contractul conform Codului civil
Contractul este un acord de voinţă între două sau mai multe părţi, prin care se constituie, se modifică ori se stinge un raport juridic de obligaţii (art. 942 C.civ.).
Care sunt cvasicontractele reţinute în Codul civil?
a) gestiunea intereslor altuia (gestiunea de afaceri);
b) plata lucrului nedatorat (plata nedatorată).
Ce este gestiunea intereselor altuia?
Este faptul unei persoane care, fără a primi mandat din partea altei persoane, administrează (gerează) interesele acestuia din urmă.
Ce este plata lucrului nedatorat?
Constă în fapta unei persoane de a plăti către alta o datorie inexistentă sau care nu îi incumbă, ceea ce obligă la restituire.
Distingeţi delictul de cvasidelict

Ceea ce distinge delictul faţă de cvasidelict este împrejurarea că delictul este o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii săvârşită cu intenţie, pe când cvasidelictul este o faptă ilicită săvârşită cu intenţie – din neglijenţă sau imprudenţă.

În ambele situaţii, întinderea răspunderii este identică: autorul faptei este ţinut la repararea integrală a prejudiciului cauzat.

În ce constă principiul libertăţii de voinţă în materia contractelor ?
Încheierea oricărui contract este liberă. Totuşi, potrivit art. 5 C.civ., „nu se poate deroga, prin convenţii sau dispoziţii particulare, la legile care interesează ordinea publică şi bunele moravuri”.
Ce se întâmplă cu un contract încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale care interesează ordinea publică ?
Încheierea unui contract cu încheierea oricărei norme juridice imperative, chiar dacă acea normă nu ar avea, la prima vedere, o legătură directă cu ordinea publică, este sancţionată cu nulitatea absolută.
Care este fundamentul forţei obligatorii a contractului ?
Voinţa părţilor.
Ce este principiul pacta sunt servanda ?
Pornindu-se de la fundamentarea contractului în voinţa liberă ce dă legitimitate angajamentelor contractuale, se trage concluzia unei depline obligativităţi a contractelor.
Care sunt direcţiile în care s-a manifestat înfrângerea principiului autonomiei de voinţă?
a) Dezvoltarea domeniului contractelor de adeziune în dauna contractelor tradiţionale;
b) Intervenţia din ce în ce mai accentuată, prin norme imperative, a statului în domeniul contractual (dirijismul contractual).
Clasificaţi contractele după modul de formare
a) contracte consensuale;
b) contracte solemne;
c) contracte reale.
Ce sunt contractele consensuale?
Acele contracte care se încheie prin simplul acord de voinţă al părţilor, simpla lor manifestare de voinţă, neînsoţită de nici un fel de formă, fiind suficientă pentru formarea valabilă a contractului.
Ce sunt contractele solemne?
Acelea pentru a căror încheiere valabilă se cere respectarea unei anumite forme, care, de regulă, este forma autentică. Nerespectarea formei solemne atrage nulitatea absolută a contractului.
Ce sunt contractele reale?
Se caracterizează prin aceea că pentru formarea lor nu este suficientă simpla manifestare a voinţei părţilor, ci trebuie să aibă loc şi remiterea materială a lucrului.
Enumeraţi contractele reale
a) împrumutul de consumaţie (mutuum);
b) împrumutul de folosinţă (comodatul);
c) depozitul;
d) gajul;
e) transportul de mărfuri.
Clasificaţi contractele după conţinutul lor
a) contracte sinalagmatice (bilaterale);
c) contracte unilaterale.
Ce sunt contractele sinalagmatice?
Se caracterizează prin reciprocitatea obligaţiilor ce revin părţilor şi prin interdependenţa obligaţiilor reciproce.
Ce sunt contractele unilaterale?
Acele contracte care dau naştere la obligaţii în sarcina numai a uneia din părţi, cealaltă având numai calitatea de creditor.
Daţi exemple de contracte unilaterale
a) contractul de împrumut;
b) contractul de depozit gratuit;
c) contractul de gaj.
Ce este exceptio non adimpleti contractus?
Excepţia de neexecutare a contractului.
Clasificaţi contractele după scopul urmărit de părţi
a) contractele cu titlu oneros ;
b) contractele cu titlu gratuit.
Ce este contractul cu titlu gratuit?
Cel care are drept cauză impulsivă, determinantă, intenţia de a procura un folos altcuiva, fără a urmări, din punct de vedere juridic, nimic în schimb (animus donandi).
Daţi exemple de contracte care sunt prin esenţa lor cu titlu oneros
a) contractul de vânzare-cumpărare;
b) contractul de schimb;
c) contractul de închiriere.
Daţi exemple de contracte care sunt prin esenţa lor gratuite
a) contractul de comodat (împrumutul de folosinţă).
Care este interesul distincţiei dintre contractele cu titlu oneros şi cele cu titlu gratuit?
a) în privinţa condiţiilor de validitate, în general pentru contractele cu titlu gratuit există anumite cerinţe mai restrictive decât cele referitoare la contractele cu titlu oneros;
b) contractele cu titlu gratuit, spre deosebire de marea majoritate a contractelor cu titlu oneros, sunt contracte intuitu personae;
c) obligaţiile părţilor sunt reglementate cu mai multă severitate în cazul contractelor cu titlu oneros ;
d) în materia dreptului succesoral, reducţiunea liberalităţilor excesive, care încalcă rezerva succesorală, şi instituţia raportului privesc numai contractele cu titlu gratuit, nu şi pe cele cu titlu oneros;
e) acţiunea pauliană (revocatorie), prin care creditorii unei persoane urmăresc să desfiinţeze actele frauduloase ale debitorului, acte prin care s-au adus atingeridreptului de gaj general, va reuşi în condiţii mai lesnicioase dacă se pune problema revocării unor contracte cu titlu gratuit, decât atunci când se discută contractele cu titlu oneros consimţi
Cum se subclasifică contractele cu titlu oneros, conform art. 947 C.civ.?
a) contracte comutative;
b) contracte aleatorii.
Definiţi contractul comutativ
Se numeşte comutativ acel contract în care existenţa şi întinderea prestaţiilor datorate de către părţi sunt certe şi pot fi apreciate chiar la momentul încheierii contractului, ele nedepinzând în nici o măsură de hazard (alea).
Definiţi contractul aleatoriu
Contractul este aleatoriu în cazul în care existenţa sau întinderea prestaţiilor părţilor sau numai ale uneia dintre ele depinde de un eveniment incert. Aşadar, la încheierea contractului nu se poate calcula întinderea prestaţiilor, nu se poate şti cuantumul câştigului ori al pierderii şi uneori nu se poate şti nici măcar dacă va exista sau nu câştig ori pierdere. Întinderea ambelor sau cel puţin a uneia dintre prestaţii depinde de hazard (alea).
Cum se subclasifică contractele cu titlu gratuit?
a) contracte dezinteresate;
b) liberalităţi.
Ce sunt contractele dezinteresate?
Prin acestea se urmăreşte a se face un serviciu cuiva, fără a se micşora niciun patrimoniu.
Ce sunt liberalităţile?
Prin acestea o valoare trece dintr-un patrimoniu în altul, fără a se urmări un contraechivalent.
Clasificaţi contractele după efectele produse
a) contracte constitutive sau translative de drepturi reale;
b) contracte generatoare de drepturi de creanţă.a) contracte constitutive sau translative de drepturi;
b) contracte declarative de drepturi.

Clasificaţi contractele după modul (durata) de executare
a) contracte cu executare imediată;
b) contracte cu executare succesivă.
Care sunt deosebirile dintre contractele cu executare imediată şi cele cu executare succesivă?
a) în cazul neexecutării sau al executării necorespunzătoare de către o parte a obligaţiei ce-i revine, sancţiunea va fi rezoluţiunea – care desfiinţează contractul cu efect retroactiv – în cazul contractului cu executare imediată; în cazul contractului cu executare succesivă sancţiunea va fi rezilierea – care are ca efect desfacerea contractului numai pentru viitor;
b) deşi nulităţile actelor juridice operează cu efect retroactiv, în ipoteza contractelor cu executare succesivă, atunci când executarea este ireversibilă, efectele nulităţilor se aplică numai pentru viitor;
c) numai în ipoteza contractelor cu executare succesivă se poate pune problema unei suspendări a executării din motive de forţă majoră, pe toată durata imposibilităţii de executare;
d) riscurile contractuale se soluţionează în mod deosebit.
Clasificaţi contractele după cum sunt sau nu nominalizate în legislaţia civilă
a) contracte numite;
b) contracte nenumite.
Clasificaţi contractele după unele corelaţii existente între ele
a) contracte principale – care au o existenţă de sine stătătoare şi a căror soartă nu este legată de aceea a altor contracte încheiate de părţi;
b) contracte accesorii – însoţesc unele contracte principale, de a căror soartă depind.
Daţi exemple de contracte accesorii
a) contractul de gaj;
b) contractul de ipotecă;
c) contractul de fidejusiune;
d) clauza penală.
Care este importanţa distincţiei dintre contractele principale şi cele accesorii?
Pe câtă vreme validitatea contractului principal şi menţinerea fiinţei lui se examinează în mod de sine stătător şi independent de alte contracte, soarta contractului accesoriu trebuie să fie examinată nu numai în funcţie de elementele sale intrinseci, dar şi în funcţie de soarta contractului principal pe care îl însoţesc: accesoriul urmează soarta principalului.
Clasificaţi contractele după modul în care se exprimă voinţa părţilor în contracte
a) contracte negociate;
b) contracte de adeziune;
c) contracte obligatorii.
Ce sunt contractele negociate?
Sunt cele pe care le putem denumi tradiţionale şi în cadrul cărora părţile discută, negociază toate clauzele sale, fără ca din exteriorul voinţei lor să li se impună ceva.
Ce sunt contractele de adeziune?

Sunt contractele redactate în întregime sau aproape în întregime numai de către una dintre părţile contractante. Celălalt contractant nu poate practic să modifice aceste clauze. El poate să le accepte sau să nu le accepte.

Ex : contractul de transport pe calea ferată, contractul de furnizare a energiei electrice sau termice, contractul de abonament telefonic

Ce sunt contractele obligatorii ?

Răspuns : Se aseamănă cu cele de adeziune, numai că, în timp ce în cazul contractelor de adeziune condiţiile contractuale sunt impuse de o parte care fie că este puternică din punct de vedere economic, fie că dispune de un monopol, la contractele obligatorii, pe care unii autori le denumesc chiar contracte „forţate”, condiţiile încheierii lor sunt delimitate, impuse de lege.

Ex : contractul pentru asigurarea de răspundere civilă pentru proprietarii de autovehicule

Ce se înţelege prin încheierea contractului?
Realizarea acordului de voinţă al părţilor asupra clauzelor contractuale.
Enumeraţi condiţiile esenţiale pentru validitatea convenţiei
a) capacitatea;
b) consimţământul;
c) obiectul;
d) cauza.
Ce este policitaţiunea?
Oferta de a contracta.
În ce moduri se poate face oferta
a) scris ;
b) verbal ;
c) tacit.
Există vreo condiţie specială de formă pentru valabilitatea ofertei ?
Nu.
Cui se adresează oferta ?
Unei persoane determinate, dar la fel de bine şi publicului.
Enumeraţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească oferta
a) oferta trebuie să fie o manifestare de voinţă reală, serioasă, conştientă, neviciată şi cu intenţia de a angaja din punct de vedere juridic ;
b) oferta trebuie să fie fermă ;
c) oferta trebuie să fie neechivocă ;
d) oferta trebuie să fie precisă şi completă.
În ce măsură este importantă problema forţei obligatorii a ofertei?
Problema forţei obligatorii a ofertei priveşte momentele anterioare acceptării ei. După ce a fost acceptată, avem de-a face cu un contract format, în privinţa căruia se vor aplica regulile privind puterea obligatorie a contractului.
Ce se întâmplă dacă retragerea ofertei are loc înainte de expirarea termenului?
Retragerea ofertei înainte de expirarea termenului atrage răspunderea ofertantului pentru toate prejudiciile produse ca urmare a revocării intempestive.
Care sunt teoriile elaborate în literatura juridică pentru justificarea temeiului răspunderii ofertantului pentru revocarea intempestivă?
a) teoria antecontractului;
b) teoria răspunderii întemeiate pe obligativitatea actului unilateral al ofertei;
c) teoria răspunderii delictuale;
d) teoria abuzului de drept.
Care este diferenţa dintre ofertă şi antecontract (promisiunea de a contracta)?
Oferta este un act juridic de formaţie unilaterală. Antecontractul este un contract, deci un act juridic de formaţie bilaterală, având la bază un acord de voinţă.
Decesul promitentului sau incapacitatea, survenită după încheierea antecontractului, nu stinge obligaţia de a contractat pe care acesta şi-a asumat-o. Antecontractul nu devine deci caduc. Oferta însă expiră în această situaţie.
Definiţi acceptarea ofertei
Este cea de-a doua latură a consimţământului şi ne apare ca fiind un răspuns în care se manifestă acordul cu oferta primită
În ce condiţii se poate vorbi de acceptarea tacită a ofertei?
Numai în mod excepţional, prin lege sau în practica judecătorească, se consideră că tăcerea poate să însemne acceptare:
a) legea admite tacita reconducţiune (tacita reînchiriere);
b) părţile pot fi convenit, mai înainte, ca simpla tăcere după primirea ofertei să aibă valoare de acceptare ;
c) se consideră uneori că atunci când oferta este făcută exclusiv în interesul celeilalte părţi, poate fi considerată ca fiind acceptată chiar dacă partea căreia i-a fost adresată tace.
Enumeraţi condiţiile pe care trebuie să le întrunească acceptarea
a) să concorde cu oferta;
b) să fie neîndoielnică;
c) dacă oferta a fost adresată unei anumite persoane, numai acea persoană o poate accepta; dacă este adresată publicului, acceptarea poate proveni de la oridine doreşte să încheie contractul;
d) acceptarea trebuie să intervină înainte ca oferta să fi devenit caducă ori să fi fost revocată.
Care este momentul încheierii contractului?
Acela în care acceptarea întâlneşte oferta şi deci este format consimţământul.
Care este momentul încheierii contractului prin telefon?
Asemănător cu încheierea contractului între prezenţi.
Care sunt teoriile propuse pentru elucidarea momentului încheierii contractului prin corespondenţă?
a) teoria emisiunii (a declaraţiunii) – acordul de voinţă al părţilor s-a format de îndată ce destinatarul ofertei şi-a manifestat acordul cu oferta primită, chiar dacă nu a comunicat acceptarea sa ofertantului;
b) teoria expedierii acceptării – se consideră drept moment al încheirii contractului momentul în care acceptantul a expediat răspunsul său afirmativ, prin scrisoare sau telegramă, chiar dacă aceasta nu a ajuns la cunoştinţa ofertantului;
c) teoria recepţiei acceptării;
d) teoria informării – ofertantul a luat efectiv cunoştinţă de acceptare.
În ce constă corelaţia dintre oferta cu termen şi momentul încheierii contractului?
Este necesar ca acceptarea să fi ajuns la ofertant înainte de expirarea termenului prevăzut în ofertă
În ce constă importanţa momentului încheierii contractului?
a) în raport cu acest moment se apreciază posibilitatea de revocare, precum şi caducitatea ofertei ;
b) viciile voinţei şi, în general, cauzele de nulitate sau de anulabilitate trebuie să existe la momentul încheierii contractelor;
c) momentul încheierii contractului determină legea aplicabilă acelui contract;
d) efectele contractului se produc, de regulă, începând din momentul încheierii acestuia;
e) momentul încheierii contractului interesează şi calculul termenelor de prescripţie;
f) în cazul ofertei adresate unor persoane nedeterminate, momentul încheierii contractului, determinat de prima acceptare primită, face ca acceptările ulterioare să rămână fără efect;
g) momentul încheierii contractului determină şi locul încheierii acestuia.
Care este locul încheierii contractului la telefon?
Locul unde se află ofertantul.
Care este locul încheierii contractului prin corespondenţă?
Locul unde se află ofertantul.
Care este locul încheierii contractului prin corespondenţă în cazul în care contractul se consideră încheiat fără a fi nevoie să se comunice acceptarea?
Locul unde se află destinatarul ofertei.

DreptMD te invită să laşi un comentariu...

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: