Drept MD

RSS DreptOnline.ro

Яндекс.Погода

Înscris pe

Bloguri, Bloggeri si Cititori

Blogosfera.md

Member of The Internet Defense League

Statistică

  • 1,988,866 vizite

Hotărâre nr.6 din 09.02.2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 16 alin. (5) din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, precum și pct. 49 din Regulamentul aferent, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005 (indemnizația de maternitate)(Sesizarea nr. 100g/2016)


PROCEDURA


La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 16 alin. (5) din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și a pct. 49 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005 (în continuare – Regulamentul), ridicată de către reprezentantul reclamantei, Denis Ipatii, în dosarul nr. 3-487/16, aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituțională la 11 august 2016 de către judecătorul Sergiu Stratan, din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că prevederile art. 16 alin. (5) din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, precum și prevederile pct. 49 din Regulament sunt contrare articolelor 4, 7, 8, 16 şi 47 din Constituție.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 12 octombrie 2016 sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudeca fondul cauzei.

În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opinia Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.

La şedinţa plenară publică a Curţii, excepția de neconstituționalitate a fost susţinută de dl Denis Ipatii, reprezentantul reclamantei. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, şef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituţională şi organele de drept din cadrul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dna Diana Cebotaru, şef-adjunct al Secţiei pensii şi indemnizaţii a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, şi dna Tatiana Casapu, şef al Direcţiei juridice a Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ


Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr. 78, art. 140) sunt următoarele:

Articolul 16. Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 47. Dreptul la asistență și protecție socială

„(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.”

Articolul 49. Protecția familiei și a copiilor orfani

„[…] (2) Statul ocroteşte maternitatea, copiii şi tinerii, stimulând dezvoltarea instituţiilor necesare.

[…].”

16. Prevederile relevante ale Codului muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003 (M.O., 2003, nr. 159-162, art. 648) sunt următoarele:

Articolul 123. Concediul medical

„[…]

(2) Modul de stabilire, calculare şi achitare a indemnizaţiilor din bugetul asigurărilor sociale de stat în legătură cu concediul medical este prevăzut de legislaţia în vigoare.”

Articolul 124. Concediul de maternitate şi concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului

„(1) Femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice (în cazul sarcinilor cu 3 şi mai mulţi feţi – 112 zile calendaristice) şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii – 70 de zile calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul prevăzut la art. 123 alin. (2).

[…].”

Prevederile relevante ale Legii nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale (M.O., 2000, nr. 1-4, art. 2) sunt următoarele: (mai mult…)

Anunțuri

Analiza deciziei Curții Constituționale nr. 369/2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”. Sfârșitul epocii ,,pragului valoric” și speranțele într-o Curte de Casație unificatoare a jurisprudenței


Autori: prof. univ. dr. Traian Cornel BRICIU (coord.), conf. univ. dr. Claudiu Constantin DINU, lector univ. dr. Mirela STANCU, lector univ. dr. Gheorghe-Liviu ZIDARU
Analiza deciziei Curții Constitutionale nr. 369/2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”[1].

Sfârșitul epocii “pragului valoric” și speranțele ȋntr-o Curte de Casație unificatoare a jurisprudenței.
I. Introducere.
Curtea Constituțională s-a pronunțat într-un număr apreciabil de cazuri, stabilind neconstituționalitatea unor dispoziții cuprinse ȋn noul Cod de procedură civilă. Așa cum apreciam și cu altă ocazie[2], unele dintre aceste decizii nu au atins substanța noului Cod de procedură civilă, vizând aspecte marginale. Putem aprecia că unele dintre soluțiile Curții Constituționale au fost juste, așa cum este cazul celei prin care s-a decis că dispoziţiile art. 142 alin. (1) teza întâi şi ale art. 145 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în măsura în care motivul de bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de parte a curţii de apel în raza căreia funcţionează instanţa învestită cu judecarea litigiului. Alte hotărâri, la fel de corecte, vin chiar ȋn acord cu interpretările doctrinare recente, cum este cea prin care s-a stabilit că sintagma „pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul” din cuprinsul dispozițiilor art. 509 alin. (1) este neconstituțională cu referire la motivul de revizuire prevăzut la pct. 11 din cuprinsul acestora[3]. Au fost și altele, cum sunt cele prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționalitatea sintagmei ,,sau că recursul este vădit nefondat”, cuprinsă ȋn art. 493 alin. (5) NCPC sau cele prin care a apreciat ca fiind neconstituționale dispozițiile noului Cod de procedură civilă care instituie obligativitatea reprezentării/asistării prin avocat/consilier juridic ȋn recurs. Acestea nu numai că sunt greșite, dar și mai grav, denotă o vădită ostilitate față de unele instituții care sunt practicate cu succes ȋn mai toate sistemele judiciare moderne. Comentariile au fost făcute la momentul respectiv de către noi sau alți autori, astfel că nu este cazul să insistăm acum[4]. (mai mult…)

CLAUZA DE PRECIPUT – O CONTROVERSĂ NESTINSĂ


Daiana BANC*

Toi qui veux te marier et qui te marieras,

as-tu jamais médité sur le Code Civil?[1]

Abstract. The preciput clause – a never ending controversy. Inspired by the French regulations, the preciput clause was introduced into the new civil Code with the art. 333. Spouses are free to sign before or during marriage a matrimonial agreement that certifies the possibility, for the surviving spouse, to claim possession prior to the split of inheritance of one or several mutually held goods, conjointly or in co-ownership, without having the obligation to pay their equivalent value. It results that the surviving spouse will certainly acquire some benefit. Furthermore, the preciput provision may be subject to reduction, whenever the disposable portion is exceeded. Altogether considered, regarding a significant part of the Romanian literature, the preciput clause has the legal nature of a liberality. Moreover, whether we were to consider liberality, then is it considered donation or legacy? In another train of thoughts, other authors who dealt with the phenomenon discussed here above had labeled this clause as a matrimonial advantage or a partition clause or a settlement of future assets. It has to be stated from the very beginning that, borrowed from French regulation, but modified, this institution arises many issues not only in point of its legal nature, but also in respect of its effects. This study will approach and touch upon every position regarding the legal nature of the preciput clause (provision) and it will inquire into the arguments that stand behind it. Therefore, the article’s aim is to study, as following: a historical perspective of the background of the preciput clause, some aspects in relation to comparative law, concepts, legal nature, compatibility of the preciput clause with the matrimonial regimes (legal community, separation of assets, conventional community), object, recipients, consequences and ineffectiveness occurrences.

Keywords: preciput clause, matrimonial advantage, liberality, matrimonial agreement, partition clause, settlement of future assets.

Cuvinte cheie: clauză de preciput, avantaj matrimonial, liberalitate, convenție matrimonială, clauză de partaj, donație de bunuri viitoare.

Introducere

Poate cea mai importantă modificare adusă de noul Cod civil a fost unificarea reglementărilor raporturilor de drept privat. Astfel, materia dreptului familiei revine sub aripa codului civil, aducând cu ea noi soluții la realitățile sociale și economice. Printre altele, se evidențiază reinstituirea principiului pluralității regimurilor matrimoniale. Soții au acum libertatea să-și gestioneze bunurile așa cum doresc, fie printr-un regim al comunității convenționale, fie prin separație de bunuri. Totuși, dreptul comun rămâne cel al comunității legale. În această paletă largă de posibilități conferite acum soților se înscrie și instituirea clauzei de preciput, instituție care privește soarta unor anumite bunuri nu în timpul vieții soților, în cadrul unui regim matrimonial, ci după încetarea acestuia, ca urmare a morții unuia dintre soți, aflându-se așadar la confluența dintre studiul dreptului familiei și al dreptului succesoral.

În cei 5 ani de la intrarea în vigoare a Legii 287/2009 privind noul Cod civil, clauza de preciput a fost și este răscolită de mulți doctrinari. De ce a primit aceasta așa multă atenție din partea doctrinarilor? Pentru că în momentul în care legiuitorul alege să preia o instituție dintr-un alt sistem legislativ trebuie să fie atent la compatibilitatea acesteia cu viziunea și dreptul român. De aceea, spre exemplu, clauza de preciput, inclusă în dreptul francez în categoria mai largă a avantajelor matrimoniale, nu aduce cu sine și această instituție în dreptul nostru. Așadar, nu este de preferat ca instituțiile „importate” să aibă o fizionomie identică. Însă, oare micile diferențe pe care le suportă această instituție în raport cu modelul francez ne obligă să îi căutăm un alt loc în sistemul de drept sau ne permite să îi dăm aceeași calificare ca dreptul francez? Ne punem această întrebare pentru că legiuitorul român a omis să confere acestei instituții o natură juridică și doar ne lasă câteva indicii. Este cert faptul că această clauză procură soțului supraviețuitor anumite avantaje patrimoniale, fără ca acesta să datoreze o prestație echivalentă. Iată că de aici se nasc o serie de întrebări. Vorbim de o liberalitate sau de o operațiune de partaj? Dacă e liberalitate, să fie donație, legat sau, de ce nu, instituire contractuală? Cert este că, la momentul actual, nu există un consens cu privire la aceste întrebări. Celebra expresie „doi juriști și trei opinii” caracterizează pe deplin traseul studiului clauzei de preciput în România.

Ne vom apleca atenția asupra tuturor opiniilor exprimate în doctrină, încercând să „dezlegăm nodurile” acestei instituții pas cu pas. Vom începe cu o scurtă incursiune istorică asupra originii clauzei de preciput, apoi vom vedea care este reglementarea legală a preciputului în România. Un aspect important al studiului de față este expunerea acestei instituții și a observațiilor făcute de doctrinari în dreptul comparat, codificarea franceză fiind modelul de inspirație al legiuitorului român. Mai apoi, pe baza informațiilor adunate și luând în calcul opiniile cunoscute, vom analiza natura juridică, domeniul de aplicare, obiectul, beneficiarii, efectele, termenul de exercitare, situațiile de ineficacitate și modul în care se face reducțiunea. (mai mult…)

Autori

Ilie & Cristina Nicu

Urmăreşte-mă pe Twitter

Octombrie 2017
L M M M V S D
« Iul    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Drept MD Community

Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi

Introdu adresa ta de email pentru a urmări noutăţile acestui blog şi primi înştiinţări despre postări noi prin poşta electronică.

Alătură-te altor 484 de urmăritori

Fluxuri RSS

Copyright

© 2011 - 2017 CRISTINA & ILIE NICU/ TOATE DREPTURILE REZERVATE
Ultima singuratate

daca te plictisesti...mai scrie un gand...

Just Sport

Спортивный сайт, на котором в полном объёме собрана познавательная информация о великих спортсменах и тренерах, о командах, о интересных событиях в истории спорта, биографии спортсменов.

Dianne Diary

Viața e simplă, noi suntem cei care o complicăm.

valentin balan

photography

Blogul Giuliei

modă-gânduri-idei -cărți

Dolgheri Marina

Cele mai frumoase momente sunt acelea când emoţiile încep să vorbească.

BLogul de la Bălţi

Oraşul Bălţi, „capitala de nord” a Moldovei

Legal Quotes

Inspirational quotes about Law. Most relevant sayings about Law

Pescuieste reclama GRATIS

arunca blog-ul tau la pescuit de vizitatori

radio vocativ

radioul celor care nu mai vor să fie manipulați

Cabinetul Avocatului "Natalia Pruteanu"

Profesionalism si determinare in solutionarea situatiilor juridice.

LAW.MD

Contribuie la dezvoltarea unui spaţiu liber de norme mioritice!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută. crochiuri. cotidiene

Dreaming, thinking, writing...

Dreams, hopes, wishes...

Valentin Balan

Sunt obiectiv atât cât îmi permite subiectivitatea

S.R.L. "DentAdmira"

pentru zîmbete remarcabile...

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu”

Centrul de Excelență Profesională Bălți

Nirmoto

www.nirmoto.com utilaje agricole de mici dimensiuni

Reflection

The only sensible way to LIVE in this world is without RULES

%d blogeri au apreciat asta: