Drept MD

RSS DreptOnline.ro

Яндекс.Погода

Înscris pe

Bloguri, Bloggeri si Cititori

Blogosfera.md

Member of The Internet Defense League

Statistică

  • 5.716.542 vizite

Minorul răspunzător penal și minorul devenit major și instituția pluralității de infracțiuni – pluralitatea sui-generis de infracțiuni


Sursa: Juridice.ro

Fenomenul infracțional reprezintă unul dintre cele mai frecvente aspecte care marchează realitatea socială din punct de vedere negativ.

Infracționalitatea este un aspect alarmant al lumii contemporane, datorită intensității și extinderii cu care se manifestă. Ceea ce atrage însă atenția este implicarea din ce în ce mai mare a minorilor în comiterea faptelor antisociale.

Infracționalitatea în rândul minorilor a constituit și continuă să fie un fenomen deosebit de îngrijorător, fenomenul criminalității juvenile evoluând odată cu realitățile economico-sociale existente, constatându-se o accentuare a precocității infracționale. De altfel, actualitatea problematicii răspunderii penale a minorilor și prevenirea și combaterea delincvenței juvenile este întreținută de realitatea fenomenului infracțional în rândul tinerilor.

Legiuirile penale din toate timpurile au conținut dispoziții speciale privitoare la situația juridică a minorilor, făcându-se referire la vârsta de la care poate fi antrenată răspunderea penală a acestora, cât și la măsurile de coerciție din partea statului la care erau supuși. Se acordă o atenție deosebită acestei categorii de subiecți activi ai infracțiunii, prin stabilirea unor reguli speciale, atât în ceea ce privește regimul sancționator și limitele răspunderii penale, cât și în ceea ce privește instituirea unor măsuri și instituții care să concure la protecția lor, pentru a fi posibilă reeducarea.

Și în țara noastră legiuitorul penal își îndreaptă atenția către minori. Tratamentul juridic al minorilor care răspund penal este prevăzut în Titlul V al Părţii generale a Codului penal în vigoare, intitulat „Minoritatea” (art. 113-134).

Legiuitorul penal român recunoaște necesitatea adoptării unui regim sancționator special pentru minorii infractori, distinct de cel comun aplicabil infractorilor majori. Lupta împotriva acestui fenomen al infracționalității juvenile trebuie să se desfășoare în principal pe tărâmul prevenției pre și postinfracționale, prin măsuri de ocrotire, educare și reeducare a minorilor. Astfel, pentru prevenția infracțională în rândurile minorilor, dreptul penal se remarcă prin adoptarea și aplicarea unor reglementări și a unui sistem sancționator special pentru minori, alcătuit exclusiv din măsuri educative, deosebite de cele privind combaterea infracționalității în rândul adulților.

(mai mult…)

Insolvențe desenate (27): care-s creanțele salariale din raporturile asimilate?


Juridice.ro

A. Premisă:

Insolvența spune ”creanţele salariale sunt creanţele ce izvorăsc din raporturi de muncă şi raporturi asimilate între debitor şi angajaţii acestuia”. Ultima parte e suficient de ambiguă cât să fie folosită drept portiță de unii chirografari pentru înscrierea la salariați. Managerii și sportivii profesioniști au generat cele mai multe litigii. Argumentul principal este relația de subordonare. Dacă debitoarea are dreptul să-ți spună când, cum și ce să faci, atunci te numești angajat. Dacă ai libertate, atunci rămâi chirografar. Tipul contractului, de muncă sau convenție civilă, e criteriu subsidiar. Nu contează numele, ci conținutul.

Doctrina rară pe subiect e categorică, însă contradictorie[1]. Așteaptă jurisprudența, și ea timidă. Raporturile asimilate n-au o definiție proprie în Legea 85/2014. Înseamnă că-s totuna cu veniturile asimilate salariilor, definite de Codul Fiscal? Art. 5 pct. 18 se referă la raporturile asimilate între debitor și persoane care n-au calitatea de angajați sau de raporturi asimilate între debitor și persoane care au deja calitatea de angajați? Oricare ar fi, de ce-ar trebui să beneficieze de favorurile creanțelor salariale, creanțele din raporturile asimilate?

B. Jurisprudența:

Conținutul drepturilor și obligațiilor contractuale primează în fața denumirii contractului

1. Curtea apreciază că în speţă creanţele contestate izvorăsc din raporturi asimilate raporturilor de muncă, întrucât contractele de colaborare încheiate de societatea debitoare cu persoanele fizice în discuţie reprezintă veritabile raporturi de muncă, faţă de criteriile stabilite de doctrina de specialitate şi reţinute în considerentele deciziei nr. 16/2016, pronunţate de ÎCCJ într-un recurs în interesul legii, potrivit cărora „subordonarea este o categorie juridică ce desemnează un element structural al raportului de muncă, care se manifestă prin mai multe drepturi ale angajatorului: dreptul de a da instrucţiuni salariatului cu privire la executarea muncii, dreptul de a controla executarea prestaţiei ori dreptul de a sancţiona eventuale neexecutări sau executări necorespunzătoare ale obligaţiilor salariatului. Se identifică şi criterii adiacente ale acesteia, cum sunt integrarea salariatului în structura organizatorică a angajatorului, modalităţile de plată a remuneraţiei, respectarea unui program de lucru, iar indicii suplimentare pot fi şi acelea că materialele sau echipamentele necesare executării muncii nu aparţin angajatului, precum şi dependenţa economică.”

2. Astfel, următoarele prevederi ale contractelor de colaborare:

– 4.1 – Beneficiarul asigură colaboratorului suma de 1000 lei/lună net, reprezentând contravaloarea activităţii desfăşurate în baza acestui contract.

– 5.1.2 – Va pune la dispoziţia colaboratorului spaţiul de lucru, dotările şi logistica, pentru desfăşurarea activităţii, asigurând condiţii pentru păstrarea secretului profesional, primirea clientelei, comunicarea cu aceasta, în spaţiile afectate desfăşurării activităţii beneficiarului.

– 5.2.1 – Colaboratorul îşi organizează activitatea şi timpul de muncă în funcţie de obligaţiile sale profesionale, afectând timpul de lucru necesar îndeplinirii serviciilor profesionale încredinţate cu celeritate şi corectitudine.

– 5.2.2. – Colaboratorul este obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor pe care le deţine în temeiul prezentului contract de colaborare.

– 5.2.4 – Colaboratorul are obligaţia să nu prezinte rezultatele activităţii care face obiectul prezentului contract ca fiind proprietatea sa sau ca fiind creaţia sa personală.

– 5.2.6 – Să acţioneze cu promptitudine la toate solicitările beneficiarului în domeniul pe care îl are stabilit ca şi obiect al prezentului contract.

– 5.2.7 – Să realizeze materialele audio/video la comandă şi la standardele calitative impuse de beneficiar şi să respecte secretul lucrărilor şi regulile disciplinare stabilite de beneficiar, conturează ideea existenţei unui raport juridic asimiliat unui raport de muncă între colaborator şi beneficiar.

3. Aceleaşi prevederi contractuale nu îndrituiesc instanţa în a considera că activitatea desfăşurată de colaborator este una independentă în sensul reglementat de dispoziţiile Codului fiscal (art. 7 al. 1 pct. 4 din Legea nr. 571/2003 în vigoare la data încheierii contractelor sau art. 7 al. 1 pct. 3 în vigoare în prezent) din cuprinsul convenţiilor nerezultând că activitatea desfăşurată de persoana fizică întruneşte cel puţin 4 criterii din cele expres menţionate de legiuitor şi anume: persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru; persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi; riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea; activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară; activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii; persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective; persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

4. În concluzie, având în vedere şi dispoziţiile art. 102 al. 1 Legea nr. 895/2014, curtea apreciază că în mod corect aceste creanţe salariale au fost înscrise în tabel din oficiu de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile.

Decizia 283/2019 Curtea de Apel Bacău

Contractul de mandat al administratorului nu generează creanțe salariale

1. Prin Contractul de mandat privind încredinţarea funcţiei de director (…) se prevede clar că pe perioada îndeplinirii mandatului persoana având calitatea de director nu poate încheia cu societatea un contract de muncă. Se respectă astfel dispoziţiile Legii 31/1990 republicată. Art. V din OUG nr. 82/2007 precizează derogarea de la prevederile art. 56 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii în privinţa administratorilor/directorilor care încheie un contract de mandat cu societatea în exercitarea atribuţiilor lor. (art. V din OUG nr.82/2007: „prin derogare de la prevederile art. 56 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, contractele de muncă ale administratorilor/directorilor, încheiate pentru îndeplinirea mandatului de administrator/director înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, încetează de drept la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă sau, în cazul în care mandatul a fost acceptat ulterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, de la data acceptării mandatului”). Dacă au avut anterior contract de muncă acesta încetează de drept la data acceptării mandatului de administrator/director.

2. Contractul încheiat de creditor este clar în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile părţilor. Creditorul nu a avut un contract de muncă cu societatea aflată în prezent în procedura insolvenţei.

3. Remarcăm şi faptul că în contractul de mandat se precizează expres că acesta se completează cu dispoziţiile cuprinse în „actul constitutiv al societăţii, în hotărârile adunărilor generale ale acţionarilor, în deciziile consiliului de administraţie, precum şi cu dispoziţiile Legii societăţilor comerciale, ale Legii pieţei de capital, dacă este cazul, ale Codului civil şi ale Codului comercial”. Nu se trimite nicidecum la Codul muncii pentru a putea exista elemente obiective care să conducă la asimilarea acestor drepturi cu cele ale salariaţilor.

4. Legea instituie măsuri de protecţie a salariaţilor pentru a constitui un factor de contrapondere în raport cu subordonarea juridică a angajatului faţă de angajator. În speţă nu este vorba de o relaţie contractuală de tip salariat/angajator. Contractul de mandat este acordul de voinţă încheiat între societate reprezentată de consiliul de administraţie şi director care are ca obiectiv îndeplinirea unor criterii de performanţă aprobate de asociaţi. Nu este un contract de muncă şi nu poate fi asimilat unui contract de muncă, nefiind îndeplinite condiţiile necesare şi specifice existenţei unui raport de muncă. Faptul că indemnizaţia obţinută conform contractului se impozitează nu o transformă în venit salarial, este un venit impozabil. (mai mult…)

Modificări esenţiale în materie de insolvenţă. Noi condiţii de formulare a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei


În data de 11 iulie 2020, a intrat în vigoare Legea 113/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, aducându-se astfel modificări esențiale în ceea ce privește desfășurarea procedurii insolvenței.

– Modificarea valorii prag.

Un prim aspect deosebit de relevant se referă la modificarea valorii prag a creanței necesare pentru deschiderea procedurii insolvenței. Astfel, dacă sub imperiul vechii reglementări, valoarea prag era în cuantum de 40.000 lei, o dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 113/2020, pentru deschiderea procedurii insolvenței se impune un cuantum minim de 50.000 lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori.

– Eliminarea condiției privind cuantumul creanțelor bugetare în cazul cererilor introduse de către debitori.

Totodată, a fost abrogată dispoziția legală care impunea ca, atunci când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, cuantumul creanțelor bugetare să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului. Prin urmare, începând cu data de 11 iulie 2020, atât debitorii, cât și creditorii, pot formula cerere de deschidere a procedurii de insolvență, indiferent de natura creanțelor sau calitatea creditorilor.

– Înlăturarea posibilității de executare silită a datoriilor acumulate pe durata procedurii de insolvență.

În ceea ce privesc datoriile acumulate pe durata procedurii de insolvență, cu o vechime mai mare de 60 de zile, prin noua lege s-a înlăturat posibilitatea de a fi demarată executarea silită. Astfel, dacă debitorul acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvență sau nu se conformează planului, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului, eliminându-se astfel dreptul creanțelor curente la executarea silită.

– Obligația administratorului judiciar de a analiza cererile de plată în termen de 15 zile de la data primirii.

În temeiul dispozițiilor art. 75 din Legea nr. 85/2014, de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului.

Prin excepție, pentru acțiunile judiciare având ca obiect determinarea existenței și/sau cuantumului unor creanțe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii, se va putea formula, pe parcursul perioadei de observație și de reorganizare, o cerere de plată. Ca element de noutate, legea impune obligația ca, cererea de plată să fie transmisă cu confirmare de primire, urmând a fi analizată de către administratorul judiciar într-un termen de 15 zile de la data primirii.

– Desemnarea practicianului în insolvență.

Ca urmare a modificării art. 57 din Legea nr. 85/2014, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvență ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România doar în situația în care debitorul, respectiv creditorul nu au formulat propuneri și respectiv nu sunt oferte depuse la dosar.

În ceea ce privesc ofertele de preluare a poziției de administrator judiciar într-un dosar, prin noua lege s-a înlăturat obligația practicianului interesat de a arăta disponibilitatea de timp și de resurse umane, respectiv experiența generală sau specifică necesare preluării dosarului și bunei administrări a cazului, menționarea acestor aspecte fiind lăsate la aprecierea practicianului.

– Posibilitatea persoanelor de specialitate desemnate în cadrul procedurii de a se abține sau de a fi recuzate.

Potrivit dispozițiilor art. 61 din Legea nr. 85/2014, în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate precum avocați, experți contabili, evaluatori sau alți specialiști. Cu toate acestea, sunt exceptate acele persoane care se afla într-o relație contractuală de natură a crea un conflict de interese, noua lege instituind posibilitatea acestora de a se abține sau de a fi recuzate în condițiile codului de procedură civilă.

– Distribuirea sumelor obținute din valorificarea bunurilor aflate sub sechestru penal.

O altă prevedere esențială se referă la distribuirea sumelor obținute din valorificarea activelor aflate sub sechestru penal, respectiv conform prevederilor legale, urmând ca diferențele favorabile după plata onorariilor și a cheltuielilor de procedură să fie puse la dispoziția organelor de urmărire penală.

 


* Articol preluat de pe site-ul http://www.chirita-law.com/stiri/.

DreptMD online

Urmăreşte-mă pe Twitter

ianuarie 2021
L M M J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

RSS Jurisprudenţa CEDO

Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi

Member of The Internet Defense League

Ultima singuratate

daca te plictisesti...mai scrie un gand...

Just Sport

Спортивный сайт, на котором в полном объёме собрана познавательная информация о великих спортсменах и тренерах, о командах, о интересных событиях в истории спорта, биографии спортсменов.

valentin balan

photography

Blogul Giuliei

modă-gânduri-idei -cărți

BLogul de la Bălţi

Oraşul Bălţi, „capitala de nord” a Moldovei

Legal Quotes

Inspirational quotes about Law. Most relevant sayings about Law

Pescuieste reclama GRATIS

arunca blog-ul tau la pescuit de vizitatori

radio vocativ

radioul celor care nu mai vor să fie manipulați

Cabinetul Avocatului "Natalia Pruteanu"

Profesionalism si determinare in solutionarea situatiilor juridice.

LAW.MD

Contribuie la dezvoltarea unui spaţiu liber de norme mioritice!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută. crochiuri. cotidiene

Dreaming, thinking, writing...

Dreams, hopes, wishes...

Valentin Balan

Sunt obiectiv atât cât îmi permite subiectivitatea

S.R.L. "DentAdmira"

pentru zîmbete remarcabile...

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu”

Centrul de Excelență Profesională Bălți

Nirmoto

www.nirmoto.com utilaje agricole de mici dimensiuni

Reflection

The only sensible way to LIVE in this world is without RULES

wordpress tips

tips & advice on wordpress.com blogs

%d blogeri au apreciat: