Drept MD

RSS DreptOnline.ro

Яндекс.Погода

Înscris pe

Bloguri, Bloggeri si Cititori

Blogosfera.md

Member of The Internet Defense League

Statistică

  • 3.572.879 vizite

Analiza critică a hotărârii judecătorești de suspendare a Decretului Prezidențial 1331/2018 privind prelungirea mandatului Șefului de Stat Major al Armatei. Atribuțiile Guvernului vs. atribuțiile Președintelui


Sursa: Juridice.ro

Prezentarea faptelor

Potrivit art. 39, alin. 5 din Legea 346/2006: „Seful Statului Major al Apararii este militarul cu rangul de conducere cel mai inalt din armata, numit de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Apararii Nationale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu pana la un an. In functia de sef al Statului Major al Apararii poate fi numit loctiitorul acestuia, sau unul dintre sefii categoriilor de forte ale armatei.”

In temeiul acestei prevederi legale, Presedintele Romaniei a dispus, prin Decretul nr. 1331/2018, prelungirea cu un an a mandatului actualului Sef al Statului Major (SSM). Ulterior, Ministerul Apararii Nationale a contestat in instanta de contencios administrativ acest Decret si a solicitat suspendarea acestuia in temeiul art. 14 din Legea 554/2004, motivat de faptul ca pentru procedura de prelungire a mandatului cu un an ar fi fost necesara, ca si in cazul numirii, propunerea din partea Ministrului Apararii, avizata de Prim Ministru. Cererea de suspendare a fost admisa in prima instanta de Curtea de Apel Bucuresti, prin Sentinta nr. 16/2019, pronuntata de sectia de contencios administrativ si fiscal, cu urmatoarea motivare:

– „Chiar daca textul de lege citat nu mentioneaza expres aceste conditii, in cazul prelungirii mandatului, ele se aplica avand in vedere principiul simetriei actelor juridice, dar si interpretarea gramaticala si teleologica a art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006.” 

– „Legiuitorul nu a mai mentionat expres, din nou, conditiile propunerii ministrului Apararii Nationale si avizul prim-ministrului si pentru prelungirea mandatului, deoarece in cuprinsul aceluiasi alineat a facut-o in privinta numiri (…..) Dar, in situatia in care a reglementat atat numirea sefului de Stat Major al Apararii pe o perioada de 4 ani, cat si prelungirea mandatului cu pana la un an, legiuitorul a dorit sa se aplice ambelor institutii (numirea si prelungirea mandatului) aceleasi conditii.”, iar „Repetarea acelorasi conditii in cuprinsul aceleasi fraze ar fi afectat acuratetea exprimarii legiuitorului”.

Pentru argumentele prezentate pe parcursul prezentului articol, apreciem ca solutia Curtii este gresita. Una din conditiile de suspendare a actului administrativ este, potrivit art. 14 din Legea 554/2004, existenta unui caz bine justificat, adica a unei vadite suspiciuni de nelegalitate. Ceea ce in aceasta speta nu este cazul.

Dorim, de asemenea, sa facem o precizare importanta. Avand in vedere caracterul notoriu al disputelor dintre cele doua institutii (Presedintie si Guvern), este important de subliniat faptul ca prezentul articol nu este dictat de vreo forma de partizanat politic, fiind animati in acest demers exclusiv de consideratii de ordin stiintific.

  1. 1. Cu privire la conditia cazului bine justificat. Neindeplinire

Primordial, o analiza eficienta a textului de lege incident, (art. 39 alin. 5 din Legea 346/2006) nu poate sa ignore vointa legiuitorului. Judecatorul fondului deduce pe cale de interpretare aceasta vointa, folosind in opinia noastra atat metode de interpretare gresite dar, mai ales, rezultate gresite ale acestor interpretari. Vom arata pe parcursul prezentului articol care sunt argumentele care fondeaza o astfel de concluzie, dar intai de toate dorim sa apelam la cea mai eficienta metoda de aflare a vointei legiuitorului: dezbaterile in comisiile parlamentare. Am identificat pe website-ul Senatului Proiectul de lege PLX 97/2006 care a devenit prin adoptare chiar Legea 346/2006. Parcurgand raportul Comisiei de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala cu privire la acest proiect de lege, am descoperit ca textul art. 31 alin. 5 (actual art. 39 alin. 5) a fost propus in forma actuala de Senatorul Mihail Popescu. Astfel, initial, textul prevedea o durata a mandatului de 3 ani cu posibilitatea prelungirii cu 1 an, iar in urma amendamentului textul a dobandit actuala forma (4 ani cu prelungire 1 an). Verificand motivatia care a stat la baza acestei modificari observam ca dl Senator precizeaza urmatoarele: „conformitate cu practica armatelor membre NATO. Mandatul sefului SMG are o legatura stransa cu mandatul Presedintelui”. Se dezvaluie deci, relativ simplu, ratiunea pentru care legiuitorul a ales aceasta solutie. Anume aceea de a corela mandatul Sefului de Stat Major cu mandatul Presedintelui (5 ani) pentru a ne alinia astfel cu celelalte armate NATO. Practic, centrul de greutate se muta inspre imperativul Presedintelui de a colabora pe durata mandatului sau cu acelasi SSM, si deci spre puterea pe care acesta o are (in considerarea interesului public protejat), de a asigura obtinerea acestui deziderat. Accentul este pus pe durata identica a mandatului, iar pentru ca acest rezultat sa fie atins mai usor, legiuitorul nu a mai reluat, in cazul prelungirii mandatului, conditia existentei unor avize prealabile, asa cum se intampla in cazul numirii. A facut acest lucru tocmai pentru a facilita prelungirea mandatului si corelarea cu mandatul Presedintelui in vederea alinierii la standardele NATO.

Apoi, este important de subliniat rolul Presedintelui, potrivit competentelor acordate de art. 92. alin. 1 din Constitutie, care ii confera calitatea de Comandant al fortelor armate si sef al CSAT. Puterea executiva este bicefala, iar fiecare parte a acestei puteri are competente bine determinate. Analizand prevederile art. 39 alin. 5 din Legea 346/2006, prin raportare la dispozitiile art. 92 alin. 1 din Constitutie, vom concluziona ca rolul Guvernului se epuizeaza odata cu propunerea de numire avizata de prim ministru. Mai departe, dupa numire, Presedintele este cel care isi exercita discretionar atributiile de Comandant al fortelor armate, inclusiv in ceea ce priveste decizia de a prelungi mandatul SSM cu 1 an. Guvernul nu poate interveni in aceasta decizie, deoarece, asa cum am aratat mai sus, rolul sau se sfarseste odata cu propunerea avizata de primul ministru. Se observa, deci, existenta unei competente partajate intre cele doua parti ale puterii bicefale, niciuna dintre acestea, neputandu-si aroga drepturile celeilalte parti. Nici presedintele nu poate interveni in procedura de propunere si avizare a unui SSM, dar nici Guvernul nu poate interveni in decizia Comandantului fortelor armate de a prelungi mandatul cu un an, potrivit legii. Aceasta partajare si delimitare de competente nu este decat expresia principiului cooperarii si colaborarii intre autoritatile puterii executive bicefale, care ar fi grav afectata daca cele doua parti ar interveni pe „teritoriul” celeilalte. Aceasta diviziune este, de asemenea, expresia unui just echilibru intre atributiile celor implicati [1]. (mai mult…)

Recepţia prezumată a lucrărilor în contractele de antrepriză


Sursa: Juridice.ro

În cel mai recent număr al Revistei Curierul Judiciar (nr. 11/2018 apărut în luna martie 2019) a fost publicat materialul cu tema Recepţia prezumată a lucrărilor în contractele de antrepriză semnat de doamna avocat doctorand Andreea-Cristina Secu.

Instituţia este o creaţie a noului Cod civil, fiind reglementată în cuprinsul art. 1862 al acestuia:

„(1) De îndată ce a primit comunicarea prin care antreprenorul îl înştiinţează că lucrarea este finalizată, beneficiarul are obligaţia ca, într-un termen rezonabil potrivit naturii lucrării şi uzanţelor din domeniu, să o verifice şi, dacă aceasta corespunde condiţiilor stabilite prin contract, să o recepţioneze, precum şi, atunci când este cazul, să o ridice. (2) Dacă, fără motive temeinice, beneficiarul nu se prezintă sau nu comunică neîntârziat antreprenorului rezultatul verificării, lucrarea se socoteşte recepţionată fără rezerve. (3) Beneficiarul care a recepţionat lucrarea fără rezerve nu mai are dreptul de a invoca viciile aparente ale lucrării sau lipsa aparentă a calităţilor convenite.”

Lucrarea analizează instituţia recepţiei prezumate a lucrărilor din perspectiva naturii juridice a acesteia, a condiţiilor în care operează şi a efectelor pe care le produce, abordând inclusiv problema compatibilităţii acestei instituţii cu situaţia specifică a lucrărilor de construcţii pentru a căror execuţie este necesară eliberarea unei autorizaţii de construire.

  1. Mecanism

Mecanismul recepţiei prezumate a lucrărilor se delimitează de cel al recepţiei tacite, în sensul de act juridic dedus pe cale de interpretare din comportamentul sugestiv şi neechivoc al unei persoane, respectiv din conduita beneficiarului lucrării care, deşi nu acceptă în mod expres să preia lucrarea şi riscurile aferente, adoptă o conduită sugestivă care nu lasă loc de dubiu în ce priveşte acceptarea lucrării. Recepţia tacită a lucrării este posibilă şi sub imperiul noului Cod civil, în considerarea dispoziţiilor art. 1240 alin. (2) ale acestuia („Voinţa poate fi manifestată şi printr-un comportament care, potrivit legii, convenţiei părţilor, practicilor statornicite între acestea sau uzanţelor, nu lasă nicio îndoială asupra intenţiei de a produce efectele juridice corespunzătoare”).

Ipoteza reglementată de art. 1862 din Codul civil se grefează pe ideea unei sancţiuni faţă de beneficiarul care rămâne în mod nejustificat în pasivitate în legătură cu preluarea lucrării, iar această sancţiune este construită sub forma unei prezumţii legale de acceptare a lucrării fără obiecţiuni.

  1. Condiţii

Odată ce faptul vecin şi conex pe care se fundamentează prezumţia de recepţie este dovedit de antreprenor, acesta nu va mai fi ţinut sӑ probeze acceptarea lucrӑrii de către beneficiar, cu toate consecinţele care decurg dintr-o astfel de acceptare (i.e. transferul riscurilor lucrării, exigibilitatea preţului, etc.), întrucât legea prezumӑ cӑ aceasta a operat.

Acest fapt vecin şi conex constă în transmiterea unei notificӑri de către antreprenor beneficiarului privind finalizarea lucrӑrii, în vederea verificӑrii şi recepţionӑrii acesteia. Dacă beneficiarul rămâne în pasivitate, antreprenorul va fi scutit de sarcina probei în acest sens, fiind vorba de un fapt negativ, care strămută sarcina probei la beneficiar. Dacă răspunsul beneficiarului este tardiv, antreprenorul va trebui să demonstreze suplimentar că reacţia a survenit peste ceea ce reprezintă, în sensul legii, un termen rezonabil.

Beneficiarul trebuie să reacţioneze la notificarea antreprenorului într-un termen cât mai apropiat de momentul finalizӑrii lucrӑrii astfel încât trecerea timpului sӑ nu altereze lucrarea şi sӑ nu facӑ imposibilӑ evaluarea corectӑ a modului în care antreprenorul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale. În acest sens se va ţine cont de complexitatea lucrӑrilor, de uzanţe ori de practicile statornicite între pӑrţi.

În cazul în care beneficiarul refuzӑ sӑ accepte lucrarea, antreprenorul nu mai poate recurge la remediul prevӑzut de art. 1862 alin. (2) din Codul Civil, având la îndemânӑ eventual calea unei acţiuni în realizare pentru obligarea beneficiarului la preluarea lucrării.

Potrivit opiniei detaliate în materialul publicat, în configuraţia faptului vecin şi conex al acestei prezumţii care trebuie probat intră şi finalizarea corespunzătoare a lucrării de către antreprenor. Mai precis, legea nu prezumă executarea corespunzătoare a lucrării, ci doar acceptarea fără rezerve a acesteia de către beneficiar, pentru că lipsa promptă de reacţie a beneficiarului la notificarea antreprenorului nu îl poate decădea pe acesta tocmai din dreptul de a obţine executarea contractului.

Antreprenorul trebuie să probeze (d.e. printr-o expertiză tehincă) că lucrarea este completă şi poate fi utilizată potrivit destinaţiei sale, astfel cum a fost stabilită de părţi, chiar dacă la momentul convocării beneficiarului la recepţie aceasta ar prezenta anumite neconformităţi. Astfel de neconformităţi nu pot fi însă esenţiale, respectiv nu pot face imposibilă utilizarea lucrării potrivit destinaţiei stabilite de părţi.

Dacӑ, dimpotrivă, lucrarea prezintӑ defecţiuni semnificative, condiţiile operării prezumţiei de recepţie nu sunt îndeplinite, iar beneficiarul îi va putea opune cu succes excepţia de neexecutare a contractului antreprenorului care se prevaleazӑ cu rea-credinţӑ de aceasta. (mai mult…)

Dreptul societăţilor comerciale din UE adaptat erei digitale


Sursa: Revista de Achiziţii Publice, ediţia Februarie 2019

La data de 04/02/2019, Consiliul UE a emis un comunicat de presă prin care cetăţenii europeni sunt informaţi asupra dreptului societăţilor comerciale, astfel încât acestea să rămână şi în epoca digitală adecvate scopului urmărit.

Obiectivul este acela de a spori eficacitatea, transparenţa şi securitatea juridică prin utilizarea instrumentelor digitale.

Preşedinţia română a Consiliului a ajuns astfel la un acord provizoriu cu reprezentanţii Parlamentului European cu privire la un proiect de directivă care va facilita şi va promova utilizarea soluţiilor online în relaţiile unei societăţi comerciale cu autorităţile publice pe întreg parcursul ciclului său de viaţă.

Noile norme garantează că:

  • societăţile au posibilitatea de a se înregistra ca societăţi cu răspundere limitată, de a înfiinţa noi sucursale şi de a depune documente pentru societăţi şi pentru sucursalele acestora la registrul comerţului printr-o procedură desfăşurată integral online;
  • formularele-tip naţionale şi informaţiile privind cerinţele naţionale sunt puse la dispoziţie online şi într-o limbă înţeleasă pe larg de majoritatea utilizatorilor transfrontalieri;
  • normele privind taxele pentru formalităţile online sunt transparente şi se aplică în mod nediscriminatoriu;
  • taxele percepute pentru înregistrarea online a societăţilor nu depăşesc costurile globale suportate de statul membru în cauză;
  • se aplică principiul transmiterii unice a informaţiilor, conform căruia o societate ar trebui să prezinte aceleaşi informaţii autorităţilor publice doar o singură dată;
  • documentele prezentate de societăţi sunt păstrate de registrele naţionale într-un format care permite citirea şi căutarea pe calculator, ele făcând de asemenea obiectul schimburilor;
  • mai multe informaţii despre societăţi sunt puse la dispoziţia tuturor părţilor interesate în mod gratuit în registrele comerţului.

În acelaşi timp, directiva stabileşte garanţiile necesare împotriva fraudei şi a abuzurilor în procedurile online, inclusiv controlul identităţii şi al capacităţii juridice ale persoanelor care înfiinţează societatea şi posibilitatea de a solicita prezenţa fizică în faţa unei autorităţi competente. Directiva menţine implicarea notarilor sau avocaţilor în procedurile din domeniul dreptului societăţilor comerciale, atât timp cât aceste proceduri pot fi finalizate în întregime online. De asemenea, aceasta prevede un schimb de informaţii între statele membre privind persoanele care au pierdut dreptul de a exercita o funcţie de conducere, în vederea prevenirii comportamentului fraudulos.

Directiva nu armonizează cerinţele de fond pentru înfiinţarea de societăţi sau pentru desfăşurarea de activităţi economice pe teritoriul UE.

Potrivit cifrelor furnizate de Comisie, în UE există în jur de 24 de milioane de societăţi, dintre care aproximativ 80% sunt societăţi cu răspundere limitată. În jur de 98-99% dintre societăţile cu răspundere limitată sunt întreprinderi mici şi mijlocii, asupra cărora impactul acestor îmbunătăţiri ar fi cel mai direct.

Directiva propusă completează normele existente privind dreptul societăţilor comerciale din UE, astfel cum este codificat în Directiva (UE) 2017/1132. Ea constituie una dintre cele două propuneri înaintate de Comisie în aprilie 2018 vizând modernizarea dreptului societăţilor comerciale din UE. Directiva propusă reprezintă, de asemenea, un pilon important pentru recentul adoptat Regulament privind portalul digital unic, care facilitează interacţiunile dintre cetăţeni, întreprinderi şi autorităţile competente, oferind acces la soluţii online.

Autori

Ilie & Cristina Nicu

Urmăreşte-mă pe Twitter

aprilie 2019
L M M J V S D
« mart.    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

RSS Jurisprudenţa CEDO

Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi

Ultima singuratate

daca te plictisesti...mai scrie un gand...

Just Sport

Спортивный сайт, на котором в полном объёме собрана познавательная информация о великих спортсменах и тренерах, о командах, о интересных событиях в истории спорта, биографии спортсменов.

valentin balan

photography

Blogul Giuliei

modă-gânduri-idei -cărți

BLogul de la Bălţi

Oraşul Bălţi, „capitala de nord” a Moldovei

Legal Quotes

Inspirational quotes about Law. Most relevant sayings about Law

Pescuieste reclama GRATIS

arunca blog-ul tau la pescuit de vizitatori

radio vocativ

radioul celor care nu mai vor să fie manipulați

Cabinetul Avocatului "Natalia Pruteanu"

Profesionalism si determinare in solutionarea situatiilor juridice.

LAW.MD

Contribuie la dezvoltarea unui spaţiu liber de norme mioritice!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută. crochiuri. cotidiene

Dreaming, thinking, writing...

Dreams, hopes, wishes...

Valentin Balan

Sunt obiectiv atât cât îmi permite subiectivitatea

S.R.L. "DentAdmira"

pentru zîmbete remarcabile...

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu”

Centrul de Excelență Profesională Bălți

Nirmoto

www.nirmoto.com utilaje agricole de mici dimensiuni

Reflection

The only sensible way to LIVE in this world is without RULES

wordpress tips

tips & advice on wordpress.com blogs

%d blogeri au apreciat asta: