Drept MD

RSS DreptOnline.ro

Înscris pe

Bloguri, Bloggeri si Cititori

Blogosfera.md

Member of The Internet Defense League

Ne găseşti pe Facebook

Statistică

  • 1,482,656 vizite

ACŢIUNEA NORMELOR JURIDICE CIVILE ÎN TIMP – OBSERVAŢII ASUPRA REGLEMENTĂRII INSTITUŢIEI ÎN LEGISLAŢIA REPUBLICII MOLDOVA


Veaceslav PÎNZARI*

Résumé : L’une des institutions qui attire une grande attention dans la théorie générale du droit, aussi que dans la théorie du droit civil, est celle de l’application de la loi, et, en particulier, son application dans le temps. Dans le cadre de cette approche, nous n’allons pas insister sur l’application des normes juridiques civiles dans l’espace ou quant aux personnes, mais nous allons attirer l’attention uniquement sur la réglementation légale de l’institution de l’action de la loi civile dans le temps ; à notre avis, la loi civile et pas seulement elle, contient certaines inexactitudes, des erreurs à écarter dès que possible pour que ces actes normatifs puissent remplir leur mission le plus efficacement possible.

Mots-clés Constitution, Code civil, norme juridique, action de la loi, non-rétroactivité, application immédiate, rétroactivité, ultra-activité.

Cuvinte cheie : Cosntituţie, Cod civil, normă juridică, acţiunea legii, neretroactivitate, aplicare imediată, retroactivitate, ultraactivitate.

Una din instituţiile care este tratată cu foarte multă atenţie în teoria generală a dreptului, dar şi în teoria dreptului civil, este cea a aplicării legii şi, mai cu seamă, aplicarea acesteia în timp. Din capul locului vom menţiona faptul că în literatura de specialitate, se atrage atenţia cu privire la precizia terminologiei întrebuinţate în această materie, în sensul că de cele mai multe ori este utilizată noţiunea de „lege”, în înţelesul cel mai general al accepţiunii, deşi, mai potrivită ar fi folosirea sintagmei „aplicarea normelor juridice sau de drept”[1]. Folosirea adecvată a terminologiei juridice ne impune să ne reţinem atenţia şi asupra acestui aspect, deoarece, „pe de o parte, o lege sau un alt act normativ pot exista şi pot fi în vigoare fără ca normele lor să se aplice încă sau fără ca să se mai aplice; pe de altă parte, o lege sau un alt act normativ, nu conţin, de regulă, o singură normă juridică, ci mai multe norme juridice care se pot bucura de o relativă autonomie, atât din punct de vedere al aplicării lor în timp, cât şi din punctul de vedere al aplicării lor în spaţiu”[2]. Ţinând cont de argumentele autorilor citaţi, care se referă la necesitatea utilizării corecte şi riguroase a limbajului juridic, punct de vedere pe care-l împărtăşim în totalitate, considerăm că în această materie ar fi mai oportună utilizarea sintagmei „aplicarea normelor juridice”, expresie care ar reda cu exactitate esenţa instituţiei date. Dar, din diferite considerente, de foarte multe ori, în lucrările de specialitate sau chiar în actele normative, se utilizează sintagma „acţiunea legii” sau „aplicarea legii” în timp, spaţiu sau asupra persoanelor, avându-se în vedere noţiunea de „lege” în sens generic. Şi noi suntem părtaşii utilizării terminologiei juridice corecte şi a limbajului juridic adecvat, dar, ne vom permite să utilizăm pe alocuri, în cadrul articolului dat, cuvântul „lege” în locul sintagmei „normă juridică”, expresie încetăţenită în materia dată în multe lucrări de specialitate, dar şi în Constituţie, Codul civil sau alte acte normative.

Nu vom stărui, în cadrul acestui demers, asupra aplicării normelor juridice civile în spaţiu sau asupra persoanelor, lucru care, cel puţin teoretic, nu ar trebui să ridice probleme, deşi, la o analiză mai amănunţită, vedem că Republica Moldova se confruntă cu grave probleme la acest capitol, având în vedere faptul că o bună parte a teritoriului ei este controlat de nişte autorităţi ilegale, care nu recunosc legislaţia oficială a statului moldovenesc şi care aplică propria legislaţie, inclusiv civilă. Ne vom opri atenţia doar asupra reglementării legale a instituţiei acţiunii legii civile în timp, deoarece, în opinia noastră, în legislaţia civilă şi nu numai, s-au strecurat anumite inexactităţi, erori care trebuie înlăturate cât mai urgent posibil, pentru ca aceste acte normative să-şi îndeplinească menirea cât mai eficient posibil.

Astfel, ca orice lege şi legea civilă cunoaşte câteva ipostaze care conturează domeniul de aplicare a acesteia, inclusiv în timp, şi, anume: a) existenţa; b) intrarea în vigoare şi c) aplicabilitatea acesteia. Unii autori, evidenţiază alte trei aspecte care indică domeniul de aplicare în timp al normelor juridice, după cum urmează: a) intrarea în vigoare a legii; b) încetarea efectelor legii şi c) conflictul de legi în timp[3]. Alţi autori, disting două momente principale referitoare la aspectul acţiunii normelor juridice în timp: a) momentul iniţial, adică al intrării în vigoare a actului normativ şi b) momentul final, adică al încetării acţiunii normei juridice[4].

Să analizăm pe rând ipostazele care profilează domeniul de aplicare a legii civile şi, anume:

•a) Existenţa legii civile

În ceea ce priveşte existenţa actelor normative, în general, inclusiv existenţa normelor juridice civile, Constituţia Republicii Moldova prin art.76 intitulat „Intrarea în vigoare a legii” dispune: „Legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia”. Din aceste prevederi constituţionale vedem că, publicarea legii condiţionează nu numai intrarea în vigoare a acesteia, ci însăşi existenţa ei, adică legea nepublicată este ca şi inexistentă. În aceeaşi ordine de idei, art.94 alin.1 din Constituţie dispune: „În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Decretele se publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, iar art.102 alin.4 stabileşte că: „Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de Prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau ordonanţei”. Şi din aceste prevederi constituţionale putem trage concluzia că nepublicarea în Monitorul Oficial a decretelor prezidenţiale, a hotărârilor sau ordonanţelor guvernului atrage inexistenţa acestora.

Concluzia care poate fi trasă aici este următoarea: actele normative enumerate în art.76, 94 şi 102 din Constituţia Republicii Moldova, nepublicate în Monitorul Oficial sunt inexistente!

Nu ne vom ocupa de analiza situaţiei actelor normative nepublicate, care sunt considerate inexistente de către legiuitorul moldav, vom examina situaţia legilor publicate, adică existente deja, apte să reglementeze relaţiile sociale într-un anumit domeniu, dar care încă nu le reglementează, deoarece, normele acestora vor intra în vigoare la o altă dată decât cea a publicării. În acest sens, vom aduce ca exemplu art.1 din Legea nr.1125-XV din 13 iunie 2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.82-86, art.663), care prevede: „Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-V din 6 iunie 2002 intră în vigoare la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, aprobat[5] în primă lectură prin Hotărârea Parlamentului nr.16-XV din 29 martie 2001″. Iniţial, această prevedere legală avea următorul conţinut: „Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 6 iunie 2002 intră în vigoare la 1 ianuarie 2003″. Deci, la data publicării Codului civil în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, adică 13 iunie 2002, acesta exista deja, dar urma să fie aplicabil situaţiilor juridice începând cu data de 1 ianuarie 2003. În aceste condiţii Codul civil, ca act normativ care exista şi era apt să reglementeze relaţiile sociale, nu le reglementa încă deoarece, avea să intre în vigoare la o dată ulterioară publicării, care, iniţial, era stabilită ca fiind o dată calendaristică exactă, adică 01.01.2003, iar după modificarea legii mai sus citate, intrarea în vigoare a Codului civil a fost legată de un eveniment viitor şi, anume, de intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, care, trebuia să aibă loc nu se ştie la ce dată. (mai mult…)

Hotărâre nr.33 din 17.11.2016 pentru controlul constituționalității unor prevederi din Codul civil și Codul de procedură civilă al Republicii Moldova


1. La originea cauzei se află sesizările depuse la Curtea Constituţională la 25 aprilie 2016 și 5 mai 2016, în temeiul articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, 25 lit. i) și g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 38 alin. (1) lit. i) și g) și 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, de către Avocatul poporului Mihail Cotorobai și de către deputații în Parlament Tudor Deliu, Octavian Grama și Grigore Cobzac, precum și excepțiile de neconstituționalitate ridicate de către avocatul Dumitru Sliusarenco în dosarul nr. 2-358/2016, pendinte la Judecătoria Rezina, și de către Lilia Popovici, parte în dosarul nr. 2-931/2016, pendinte la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.

2. Excepțiile de neconstituționalitate au fost depuse la Curtea Constituțională la 24 mai 2016 de către Andrei Balan, judecător al Judecătoriei Rezina și la 26 iulie 2016 de către Victor Sandu, judecător al Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.

3. Avocatul poporului a solicitat controlul constituționalității, prin prisma articolului 20 combinat cu articolele 16 alin. (2) şi 54 alin. (1) și (3) din Constituţie, a următoarelor prevederi din Codul de procedură civilă:

a) art. 57 alin. (2) – propoziţia „Actele de procedură îndeplinite de persoana lipsită de capacitatea de folosinţă sînt nule”;

b) art. 58 alin. (2) – sintagma „sau de adulţii cu capacitate de exerciţiu limitată”;

c) art. 58 alin. (21) – sintagma „sau de adulţii declaraţi incapabili”;

d) art.58 alin. (6) – sintagma „precum şi ale adulţilor declaraţi incapabili în modul stabilit de lege”;

e) art. 169 alin. (1) lit. e) – „reclamantului şi/sau pîrîtului îi lipseşte capacitatea de folosinţă, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 59 alin. (2)”;

f) art. 170 alin. (1) lit.c) – „cererea a fost depusă de o persoană incapabilă”;

g) art. 267 lit. b) – „cererea a fost depusă de o persoană incapabilă”;

h) art. 306 alin. (2) – propoziţia „Problema citării persoanei se soluţionează în fiecare caz, în funcţie de starea sănătăţii ei”. (mai mult…)

Scurte consideraţiuni cu privire la bunurile care nu se includ în masa debitoare (art. 40, Legea insolvabilităţii)


 

Autori: Ilie Nicu

Cristina Nicu

1. Aspecte introductive

Fiind o noţiune mult prea largă, termenul de bunuri poate fi interpretat în 2 sensuri, aşa cum o menţionează şi literatura de specialitate.

În sens larg, prin bunuri se desemnează atât lucrurile, cât şi drepturile privitoare la acestea. În sens restrâns, prin bunuri se desemnează numai lucrurile asupra cărora pot exista drepturi patrimoniale. Cu titlu de drept comparat, Codul Civil al României defineşte noţiunea de bun ca fiind lucrurile, corporale sau incorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial.

O altă noţiune frecvent folosită în dreptul civil, care este în strânsă legătură cu aceea de bunuri, este cea de patrimoniu. Prin patrimoniu se înţelege totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale care aparţin unei persoane fizice sau juridice. Patrimoniul se compune din două laturi, anume latura activă, formată din drepturile patrimoniale, precum şi latura pasivă, alcătuită din obligaţiile patrimoniale. Aşadar, între noţiunile de patrimoniu şi de bun există o relaţie de tipul întreg-parte, cu precizarea că bunurile pot fi privite fie în mod izolat, unul câte unul, fie în mod global, ca o universalitate juridică aparţinând unei persoane, în acest din urmă caz reprezentând însăşi latura activă a patrimoniului acelei persoane.

Autorii doctrinari afirmă că în afara patrimoniului rămîn toate drepturile şi obligaţiile care nu au o valoare pecuniară. Atingerea exerciţiului unui drept nepatrimonial poate da naştere unei acţiuni în despăgubire împotriva autorului atingerii, însă, într-o asemenea situaţie, dreptul la despăgubire născut ca urmare a încălcării dreptului nepatrimonial va face parte din patrimoniu, iar nu însuşi dreptul nepatrimonial.)

De menționat în context că Legea Insolvabilității nu oferă nici o definiție asupra sintagmei de bunuri, lăsînd astfel o manevră de operare pentru conexarea acestui termen cu Codul Civil și doctrina de specialitate.

2. Componenţa masei debitoare

În conformitate cu art. 39 (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, precum şi cele pe care acesta le dobîndeşte şi le recuperează pe parcursul procesului.

Alin. 2 al articolului sus-menţionat legiferează că proprietatea deţinută de debitor în comun cu terţii este raportată cu titlu provizoriu la masa debitoare, indiferent de acordurile încheiate între ei. În caz de litigiu între coproprietarii bunului inclus în masa debitoare, partajarea se face într-un proces separat de către instanţa de insolvabilitate  pe al cărei rol se află cauza. Debitorul răspunde pentru obligaţii doar cu partea sa din proprietatea comună. Nu putem să trecem cu vederea aspectul lacunar al acestei norme exprimate de legiuitor într-un act normativ de o importanță sporită pentru întreg circuitul civil. Aspectele care trezesc condiții pentru critică le vom expune după cum urmează.

Afectînd dreptul de proprietate în devălmășie , legiuitorul permite raportarea la masa debitoare a bunurilor în speţă, pentru o asemenea categorie, încercînd totuși să protejeze circuitul civil prin sintagma de provizoriu, urmînd ca odată cu delimitarea proprietății comune, cota parte a debitorului să fie inclusă în masa debitoare pentru satisfacerea ulterioară a creanțelor (deși legea nu o menționează, la categoria creanțelor se includ doar cele ce pot fi evaluate în bani, dreptul de autor, de exemplu, nefiind obiectul susceptibil de a fi urmărit în procedura insolvabilităţii).

Mai mult ca atît, legiuitorul omite faptul că raporturile dintre persoane sînt consfințite de Codul Civil RM, ori legislaţia civilă este întemeiată pe recunoaşterea egalităţii participanţilor la raporturile reglementate de ea, inviolabilităţii proprietăţii, libertăţii contractuale, inadmisibilităţii imixtiunii în afacerile private, necesităţii de realizare liberă a drepturilor civile, de garantare a restabilirii persoanei în drepturile în care a fost lezată şi de apărare judiciară a lor. 

Făcînd trimitere la indiferența dintre acordurile încheiate între debitorul insolvabil și terții, Legea Insolvabilității încalcă (indirect) garantarea libertății contractuale și a liberei stabiliri de raporturi juridice între persoane, nemaivorbind de imixtiunea în afacerile private. Este clar că litigiile cu privire la proprietatea comună în speță vor fi soluționate prin intermediul instanței de insolvabilitate, deși și aici putem scoate în evidență anumite aspecte.

Făcînd abstracție de Legea Insolvabilității, competența instanței de insolvabilitate este una ce ține strict de insolvența persoanelor, nu și de circumstanțele care se referă la alte litigii sau care au legătură tangențială cu insolvabilitatea, acestea, în opinia noastră, urmînd a se soluționa pe cale amiabilă sau prin intermediul instanțelor de fond. Pe de altă parte, litigiile ce au legătură cu insolvența trebuie să fie soluționate de către instanța de insolvabilitate, pentru a se evita depășirea termenelor stabilite de soluționare a cazurilor de insolvabilitate. Într-o altă părere doctrinară, atribuirea unor alte competențe decît cele de bază, ar pune în dificultate corecta apreciere a litigiului apărut, dată fiind complexitatea insolvenței.

Supunem crititii și atitudinea cu care legiuitorul tratează acordurile referitoare la proprietatea comună. Nu putem ști cu certitudine la care acorduri se referă legiuitorul și cînd vor începe a opera drepturile și obligațiile care rezultă dintr-o astfel de înțelegere. Nu știm cu siguranță nici circumstanțele care se referă la momentul încheierii acordurilor – pe moment sau viitor, dacă obligațiile vor reieși dintr-un antecontract mai întîi sau nu (avînd în vedere că acesta reprezintă și el un acord de voințe a părților), etc. (mai mult…)

Autori

Ilie & Cristina Nicu

Urmăreşte-mă pe Twitter

Februarie 2017
L M M M V S D
« Ian    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728  

Drept MD Community

Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi

Introdu adresa ta de email pentru a urmări noutăţile acestui blog şi primi înştiinţări despre postări noi prin poşta electronică.

Alătură-te altor 381 de urmăritori

Fluxuri RSS

Copyright

© 2011 - 2017 CRISTINA & ILIE NICU/ TOATE DREPTURILE REZERVATE
Ultima singuratate

daca te plictisesti...mai scrie un gand...

Just Sport

Спортивный сайт, на котором в полном объёме собрана познавательная информация о великих спортсменах и тренерах, о командах, о интересных событиях в истории спорта, биографии спортсменов.

Dianne Diary

Viața e simplă, noi suntem cei care o complicăm.

valentin balan

photography

Blogul Giuliei

modă-gânduri-idei -cărți

Dolgheri Marina

Cele mai frumoase momente sunt acelea când emoţiile încep să vorbească.

BLogul de la Bălţi

Oraşul Bălţi, „capitala de nord” a Moldovei

Legal Quotes

Inspirational quotes about Law. Most relevant sayings about Law

Pescuieste reclama GRATIS

arunca blog-ul tau la pescuit de vizitatori

radio vocativ

radioul celor care nu mai vor să fie manipulați

Cabinetul Avocatului "Natalia Pruteanu"

Profesionalism si determinare in solutionarea situatiilor juridice.

LAW.MD

Contribuie la dezvoltarea unui spaţiu liber de norme mioritice!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută. crochiuri. cotidiene

Dreaming, thinking, writing...

Dreams, hopes, wishes...

Valentin Balan

Sunt obiectiv atât cât îmi permite subiectivitatea

S.R.L. "DentAdmira"

pentru zîmbete remarcabile...

Nirmoto

www.nirmoto.com utilaje agricole de mici dimensiuni

Reflection

The only sensible way to LIVE in this world is without RULES

%d blogeri au apreciat asta: