Drept MD

RSS DreptOnline.ro

Înscris pe

Bloguri, Bloggeri si Cititori

Blogosfera.md

Member of The Internet Defense League

Statistică

  • 1,646,656 vizite

Squeeze out – analiză comparativă între legislația Republicii Moldova și legislația Uniunii Europene


Procedura de squeeze out prezintă un interes deosebit în cadrul dreptului comercial, deoarece ab initio apare ideea că aceasta ar viola un drept fundamental al individului stabilit atât în cadrul Convenției CEDO, cât și al Constituției RM și anume protecția proprietății private.

Instituția juridică dată este de origine common-law, constând în obligarea acționarilor minoritari de a vinde acțiunile deținute acționarilor majoritari care intenționează să preia controlul total asupra societății[1], în anumite condiții reglementate normativ. „Dreptul de excludere” reprezintă însăși procedura de retragere a acționarilor dintr-o societate comercială.

Legislația UE a reglementat procedură prin intermediul Directivei 2004/25/CE și mai cu seamă în art. 15 intitulat „Retragerea obligatorie”, în timp ce Legea RM nr. 171/2012 p. piața de capital, reprezintă transpunerea prevederilor acestei directive, esențial pentru noi fiind art. 23 și îndeosebi art. 31 „Cererea de retragere obligatorie”. Conform art. 31 din Legea nr. 171 în coroborare cu art. 15 din Directivă stabilesc că ofertantul care în urma unei oferte publice obligatorii sau benevole, deține singur sau împreună cu alte persoane care acționează în mod concertat cel puțin 90%, sunt în drept să oblige deținătorii de valori mobiliare cu drept de vot să își vândă acțiunile deținute la cererea ofertantului.

Squeez out-ul este un drept subiectiv născut în patrimoniul acționarului majoritar ce a dobândit în mod covârșitor controlul asupra societății comerciale, în urma ofertei publice, este afectat de următoarele condiții: 1) deținerea unui anumit procent din capitalul social și drepturile de vot ale societății emitente (în RM s-a statuat asupra concepției de 90%, Directiva permițând mărirea pragului până la 95%), 2) plata către acționarii minoritari, deținători ai restului acțiunilor emitentului a unui preț corect (despre care ne vom pronunța infra) stabilit de regula în baza unor criterii predefinite; „prețul legal”, dacă normele legale stabilesc clar criteriile date, 3) derularea în prealabil a unei oferte publice de preluare (procedura prin care un investitor intenționează să preia un pachet de acțiuni depășind pragul de 33%, respectiv 50%, procedură ce prezintă de asemenea un interes deosebit, însă, dat fiind faptul că suntem limitați în spațiu, ne vom concentra pe procedura retragerii obligatorie a acționarilor minoritari).

În cadrul art. 31 alin. (3) se prevede expres un termen de decădere, 3 luni, în care ofertantul (acționarul majoritar) poate adresa o cerere de retragere obligatorie acționarilor minoritari.

Un element esențial la care ne-am referit supra este prețul echitabil. Directiva UE în cauză stabilește, în art. 15 alin. (5), că statele membre se asigură că se garantează un preț corect. Conform art. 23 din Legea nr. 171, prețul echitabil este egal cu cel puțin: a) prețul cel mai mare plătit de ofertant sau de persoanele cu care acesta acționează în mod concertat în decurs de 12 luni anterioare ofertei; ori b) prețul mediu ponderat de tranzacționare pe piața reglementată aferent ultimilor 6 luni anterioare ofertei, în cazul în care prevederea anterioară nu este aplicabilă. Desigur, se pune problema determinării prețului corect, neabuziv pentru acționarii minoritari, care într-un asemenea raport s-ar afla consider în poziția mai defavorabilă. Astfel, tot art. 21 din Legea nr. 171 (ce s-a condus după reglementările Directivei), stabilește imperativ modul de determinare a prețului: a. prețul mediu ponderat de tranzacționare aferent ultimelor 12 luni anterioare derulării ofertei; alternativ, b. valoarea activelor nete pe o acțiune a societății, conform ultimei situații financiare auditate; c. valoarea acțiunilor rezultate dintr-o expertiză, efectuată de un evaluator independent, în conformitate cu standardele internaționale de evaluare (din engleză, IVS), în acest caz evaluarea se efectuează de o persoană calificată, autorizată de către CNPF. Alin. (5), art. 23 din Legea nr. 171 stipulează imperativ că prețul echitabil se aplică în mod obligatoriu în situațiile reglementate al art. 30, adică în cazul cererii de retragere obligatorie. Directiva UE mai stabilește posibilitate achitării în numerar și fără numerar al achiziției valorilor mobiliare a acționarilor minoritari, numerarul putând fi propus cel puțin cu titlu de opțiune.

Este vital rezumarea procedurii de retragere a acționarilor. Astfel acționarul majoritar (sub „tutela” CNPF-ului) în decurs a 3 luni de la expirarea ofertei de preluare, va putea expedia o cerere de retragere obligatorie (cu respectarea conținutului informațional specificat pe larg în art. 30 Legea nr. 171) a acționarilor minoritari, durata cererii de retragere fiind încadrată în limitele a 4-8 săptămâni. Acționarii care nu doresc să-și înstrăineze acțiunile sunt în drept să comunice ofertantului în scris până la expirarea termenului de acest lucru, iar, dacă nu își vor exprima refuzul, operează prezumția tacită de acceptare. Acționarul majoritar, după expirarea celor 2 săptămâni a duratei cererii de retragere, va deschide un cont bancar la vedere pe numele deținătorilor de valori mobiliare și va face transferul mijloacelor bănești necesare achiziționării acțiunilor, ofertantul este în drept, în cazul în care nu primește niciun răspuns de la acționarii minoritari, să ceară persoanei care ține registrul deținătorilor de valori mobiliare, radierea valorilor mobiliare din contul acelor acționari și trecere în contul său.

În acest caz, întrebarea apare vis a vis de posibilitatea comunicării în scris ofertantului, despre lipsa dorinței acționarului minoritar de a-și vinde valorile mobiliare, consider că este inoportună o asemenea reglementare, dat fiind faptul că acest timp de raport reprezintă un contract obligatoriu, cred că legiuitorul a dorit să se pronunțe referitor la apariția unui posibil dezacord asupra prețului, rămâne discutabil relevanța unei asemenea reglementări ce nu figurează expres în Directiva UE.

În cauza Bramelid și Malmstrom c. Suediei, 1982, reclamanții, fiind acționari minoritari la o societate comercială, au invocat în fața Curții de la Strasbourg că exercitarea unei proceduri de squeez out reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 CEDO. Curtea s-a pronunțat că statul este în drept să limiteze exercitarea dreptului de proprietate în interes public, care în acest caz constă în respectarea principiului fundamental al dreptului societar. Totuși, această instituție in secundum vine să protejeze și interesele acționarilor minoritari.

Interesul acționarilor minoritari fiind firesc și anume reprezentându-l reducerea drastică a posibilității de înstrăinare a titlurilor respective. Neputând influența politica economică a societății în ipoteza în care ar deveni acționari, potențialii investitori nu vor fi atrași să achiziționeze asemenea titluri de valori mobiliare, acționarii minoritari rămânând captivi lor. Rațiunea primordială a investiției în instrumente financiare fiind evident obținerea de profit, și nu a deținerii în proprietate unor titluri de valoare neprofitabile. Astfel, în eventualitatea neexecutării squeez out-ului din partea acționarului majoritar, cei minoritari vor putea purcede la sell out.

În concluzie Directiva UE a venit să introducă în sistemul juridic RM o instituție de drept apărută relativ recent ce permite protecția intereselor atât a acționarilor majoritari, primordial, cât și a celor minoritari, influențând direct și apropierea cadrului normativ din domeniul comercialului RM de cel din UE. Acest fapt fiind benefic îndeosebi pentru construcția unor punți dintre vest și RM ce ține de comerțul internațional, în ceea ce privește raporturile de afaceri, cât și a prestări servicii juridice de business. In fine vectorul european și orientarea spre uniformizare la nivel internațional în materia comercială este nu doar notabilă, ci și perfect viabilă, în opinia mea, un vădit progres pentru mediul investițional din Republica Moldova.
[1] Duțescu C. Retragerea acțiunilor dintr-o societate comercială (procedurile de squeeze out și sell out). În: Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni. București: C.H. Beck, 2012, p. 475-490.

Sursa. Juridice.ro

DECIZIE Nr. 88 din 22.11.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr. 138g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție și a art. 122 din Codul de procedură civilă (hotărârile explicative și avizele consultative ale Curții Supreme de Justiție)


Publicat : 17.03.2017 în Monitorul Oficial Nr. 78-84 art Nr : 31 Data intrarii in vigoare : 22.11.2016
Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Tudor PANȚÎRU,

Dl Victor POPA,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dnei Ana Florean, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 18 noiembrie 2016,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 22 noiembrie 2016 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolelor 2 lit. c) și d), 16 lit. d) și a sintagmei „și adoptă hotărâri cu caracter explicativ” din articolul 16 lit. c) al Legii nr. 789 din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiție, precum și a articolului 122 din Codul de procedură civilă, ridicată de avocatul Doina-Ioana Străisteanu și avocatul stagiar Alina Calugher în dosarul nr. 2r-2374/16, aflat pe rolul Curții de Apel Chișinău.
2. Excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 18 noiembrie 2016 de către completul de judecată (Nelea Budăi, Ion Muruianu și Valeri Efros) din cadrul Curții de Apel Chișinău, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională. (mai mult…)

Consideraţiuni privind natura juridică a contractului de achiziţie publică


 

A. Codreanu

 „Law and Life”, 2016, No. 4, page 35

* * *

SUMMARY

The legal nature of the public procurement agreement determines the correct rules of ITS ‘conclusion, realization and producing the Corresponding effects. The Importance of this study resides in the Fact That it shouldnt Be a clear distinction Between the administrative and the Civil Contracts. Thus, the Un Certain Contracts of public administration have special Characteristics, The which is required by the public interest, underlying the Conclusion and execution of Their foundation has Considered and public Contracts.

Keywords: public procurement contracts, legal nature, administrative contractual agreement

* * *

SUMMARY

The legal nature of the public procurement contract determines the correct rules of termination of its production output and corresponding effects. The importance of that study comes from the fact that there must be a clear distinction between administrative and civil contracts with priority. Thus, public administration contracts have special characteristics required by the public interest underlying the conclusion and execution of their foundation and are considered public contracts.

Keywords: public contract, legal, administrative contract, civil contract

Introduction. A public contract is, according to Moldovan legislation on public procurement, contract for pecuniary interest in writing between one or more economic operators and one or more contracting authorities, which covers procurement of goods, execution works or services [1, article 1]. Theory on the legal nature of the public procurement contract shows two positions, one administrative contract and the contract is one of private law.

News of studying the given theme that emerges from the legal nature of a contract terminating its correct rules, output and producing corresponding effects. The importance of studying this subject stems from the fact that there must be a clear distinction between administrative and civil contracts with priority.

The study aimed to identify those features that classifies public procurement contract in the category of administrative contracts, through the description of its legal nature.

Results and discussion. Analyzing more opinions doctrinal note that most argue that, in terms of legal nature, public procurement contract is an administrative contract, and not a private law contract. For example, V.Vedinaş [3, p.118] records that the administrative contract is the „agreement will, of a public authority, pending legal position of superiority, on the one hand and other subjects of public law, on the other hand (individuals, legal persons or other state bodies subordinate to the other party), which aims to satisfy a general interest by providing a public service, to conduct a public works or enhancement of a public good subject to a public power „. French author of the theory of administrative contracts, G.Jèze, offered the following definition [3, p.117]: „Management contracts for the operation of a public service and subject, in terms of particular rules, other rules than those governing relations between individuals „.

Thus, analyzing the peculiarities of contracts governed by private law, while those governed by public law, we can highlight some important issues, namely the characteristic features of the public procurement contract: (mai mult…)

Autori

Ilie & Cristina Nicu

Urmăreşte-mă pe Twitter

Aprilie 2017
L M M M V S D
« Mar    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Drept MD Community

Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi

Introdu adresa ta de email pentru a urmări noutăţile acestui blog şi primi înştiinţări despre postări noi prin poşta electronică.

Alătură-te altor 424 de urmăritori

Fluxuri RSS

Copyright

© 2011 - 2017 CRISTINA & ILIE NICU/ TOATE DREPTURILE REZERVATE
Ultima singuratate

daca te plictisesti...mai scrie un gand...

Just Sport

Спортивный сайт, на котором в полном объёме собрана познавательная информация о великих спортсменах и тренерах, о командах, о интересных событиях в истории спорта, биографии спортсменов.

Dianne Diary

Viața e simplă, noi suntem cei care o complicăm.

valentin balan

photography

Blogul Giuliei

modă-gânduri-idei -cărți

Dolgheri Marina

Cele mai frumoase momente sunt acelea când emoţiile încep să vorbească.

BLogul de la Bălţi

Oraşul Bălţi, „capitala de nord” a Moldovei

Legal Quotes

Inspirational quotes about Law. Most relevant sayings about Law

Pescuieste reclama GRATIS

arunca blog-ul tau la pescuit de vizitatori

radio vocativ

radioul celor care nu mai vor să fie manipulați

Cabinetul Avocatului "Natalia Pruteanu"

Profesionalism si determinare in solutionarea situatiilor juridice.

LAW.MD

Contribuie la dezvoltarea unui spaţiu liber de norme mioritice!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută. crochiuri. cotidiene

Dreaming, thinking, writing...

Dreams, hopes, wishes...

Valentin Balan

Sunt obiectiv atât cât îmi permite subiectivitatea

S.R.L. "DentAdmira"

pentru zîmbete remarcabile...

Nirmoto

www.nirmoto.com utilaje agricole de mici dimensiuni

Reflection

The only sensible way to LIVE in this world is without RULES

%d blogeri au apreciat asta: