Drept MD

RSS DreptOnline.ro

Яндекс.Погода

Înscris pe

Bloguri, Bloggeri si Cititori

Blogosfera.md

Member of The Internet Defense League

Statistică

  • 1,909,417 vizite

Analiza deciziei Curții Constituționale nr. 369/2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”. Sfârșitul epocii ,,pragului valoric” și speranțele într-o Curte de Casație unificatoare a jurisprudenței


Autori: prof. univ. dr. Traian Cornel BRICIU (coord.), conf. univ. dr. Claudiu Constantin DINU, lector univ. dr. Mirela STANCU, lector univ. dr. Gheorghe-Liviu ZIDARU
Analiza deciziei Curții Constitutionale nr. 369/2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”[1].

Sfârșitul epocii “pragului valoric” și speranțele ȋntr-o Curte de Casație unificatoare a jurisprudenței.
I. Introducere.
Curtea Constituțională s-a pronunțat într-un număr apreciabil de cazuri, stabilind neconstituționalitatea unor dispoziții cuprinse ȋn noul Cod de procedură civilă. Așa cum apreciam și cu altă ocazie[2], unele dintre aceste decizii nu au atins substanța noului Cod de procedură civilă, vizând aspecte marginale. Putem aprecia că unele dintre soluțiile Curții Constituționale au fost juste, așa cum este cazul celei prin care s-a decis că dispoziţiile art. 142 alin. (1) teza întâi şi ale art. 145 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în măsura în care motivul de bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de parte a curţii de apel în raza căreia funcţionează instanţa învestită cu judecarea litigiului. Alte hotărâri, la fel de corecte, vin chiar ȋn acord cu interpretările doctrinare recente, cum este cea prin care s-a stabilit că sintagma „pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul” din cuprinsul dispozițiilor art. 509 alin. (1) este neconstituțională cu referire la motivul de revizuire prevăzut la pct. 11 din cuprinsul acestora[3]. Au fost și altele, cum sunt cele prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționalitatea sintagmei ,,sau că recursul este vădit nefondat”, cuprinsă ȋn art. 493 alin. (5) NCPC sau cele prin care a apreciat ca fiind neconstituționale dispozițiile noului Cod de procedură civilă care instituie obligativitatea reprezentării/asistării prin avocat/consilier juridic ȋn recurs. Acestea nu numai că sunt greșite, dar și mai grav, denotă o vădită ostilitate față de unele instituții care sunt practicate cu succes ȋn mai toate sistemele judiciare moderne. Comentariile au fost făcute la momentul respectiv de către noi sau alți autori, astfel că nu este cazul să insistăm acum[4]. (mai mult…)

Anunțuri

CLAUZA DE PRECIPUT – O CONTROVERSĂ NESTINSĂ


Daiana BANC*

Toi qui veux te marier et qui te marieras,

as-tu jamais médité sur le Code Civil?[1]

Abstract. The preciput clause – a never ending controversy. Inspired by the French regulations, the preciput clause was introduced into the new civil Code with the art. 333. Spouses are free to sign before or during marriage a matrimonial agreement that certifies the possibility, for the surviving spouse, to claim possession prior to the split of inheritance of one or several mutually held goods, conjointly or in co-ownership, without having the obligation to pay their equivalent value. It results that the surviving spouse will certainly acquire some benefit. Furthermore, the preciput provision may be subject to reduction, whenever the disposable portion is exceeded. Altogether considered, regarding a significant part of the Romanian literature, the preciput clause has the legal nature of a liberality. Moreover, whether we were to consider liberality, then is it considered donation or legacy? In another train of thoughts, other authors who dealt with the phenomenon discussed here above had labeled this clause as a matrimonial advantage or a partition clause or a settlement of future assets. It has to be stated from the very beginning that, borrowed from French regulation, but modified, this institution arises many issues not only in point of its legal nature, but also in respect of its effects. This study will approach and touch upon every position regarding the legal nature of the preciput clause (provision) and it will inquire into the arguments that stand behind it. Therefore, the article’s aim is to study, as following: a historical perspective of the background of the preciput clause, some aspects in relation to comparative law, concepts, legal nature, compatibility of the preciput clause with the matrimonial regimes (legal community, separation of assets, conventional community), object, recipients, consequences and ineffectiveness occurrences.

Keywords: preciput clause, matrimonial advantage, liberality, matrimonial agreement, partition clause, settlement of future assets.

Cuvinte cheie: clauză de preciput, avantaj matrimonial, liberalitate, convenție matrimonială, clauză de partaj, donație de bunuri viitoare.

Introducere

Poate cea mai importantă modificare adusă de noul Cod civil a fost unificarea reglementărilor raporturilor de drept privat. Astfel, materia dreptului familiei revine sub aripa codului civil, aducând cu ea noi soluții la realitățile sociale și economice. Printre altele, se evidențiază reinstituirea principiului pluralității regimurilor matrimoniale. Soții au acum libertatea să-și gestioneze bunurile așa cum doresc, fie printr-un regim al comunității convenționale, fie prin separație de bunuri. Totuși, dreptul comun rămâne cel al comunității legale. În această paletă largă de posibilități conferite acum soților se înscrie și instituirea clauzei de preciput, instituție care privește soarta unor anumite bunuri nu în timpul vieții soților, în cadrul unui regim matrimonial, ci după încetarea acestuia, ca urmare a morții unuia dintre soți, aflându-se așadar la confluența dintre studiul dreptului familiei și al dreptului succesoral.

În cei 5 ani de la intrarea în vigoare a Legii 287/2009 privind noul Cod civil, clauza de preciput a fost și este răscolită de mulți doctrinari. De ce a primit aceasta așa multă atenție din partea doctrinarilor? Pentru că în momentul în care legiuitorul alege să preia o instituție dintr-un alt sistem legislativ trebuie să fie atent la compatibilitatea acesteia cu viziunea și dreptul român. De aceea, spre exemplu, clauza de preciput, inclusă în dreptul francez în categoria mai largă a avantajelor matrimoniale, nu aduce cu sine și această instituție în dreptul nostru. Așadar, nu este de preferat ca instituțiile „importate” să aibă o fizionomie identică. Însă, oare micile diferențe pe care le suportă această instituție în raport cu modelul francez ne obligă să îi căutăm un alt loc în sistemul de drept sau ne permite să îi dăm aceeași calificare ca dreptul francez? Ne punem această întrebare pentru că legiuitorul român a omis să confere acestei instituții o natură juridică și doar ne lasă câteva indicii. Este cert faptul că această clauză procură soțului supraviețuitor anumite avantaje patrimoniale, fără ca acesta să datoreze o prestație echivalentă. Iată că de aici se nasc o serie de întrebări. Vorbim de o liberalitate sau de o operațiune de partaj? Dacă e liberalitate, să fie donație, legat sau, de ce nu, instituire contractuală? Cert este că, la momentul actual, nu există un consens cu privire la aceste întrebări. Celebra expresie „doi juriști și trei opinii” caracterizează pe deplin traseul studiului clauzei de preciput în România.

Ne vom apleca atenția asupra tuturor opiniilor exprimate în doctrină, încercând să „dezlegăm nodurile” acestei instituții pas cu pas. Vom începe cu o scurtă incursiune istorică asupra originii clauzei de preciput, apoi vom vedea care este reglementarea legală a preciputului în România. Un aspect important al studiului de față este expunerea acestei instituții și a observațiilor făcute de doctrinari în dreptul comparat, codificarea franceză fiind modelul de inspirație al legiuitorului român. Mai apoi, pe baza informațiilor adunate și luând în calcul opiniile cunoscute, vom analiza natura juridică, domeniul de aplicare, obiectul, beneficiarii, efectele, termenul de exercitare, situațiile de ineficacitate și modul în care se face reducțiunea. (mai mult…)

Squeeze out – analiză comparativă între legislația Republicii Moldova și legislația Uniunii Europene


Procedura de squeeze out prezintă un interes deosebit în cadrul dreptului comercial, deoarece ab initio apare ideea că aceasta ar viola un drept fundamental al individului stabilit atât în cadrul Convenției CEDO, cât și al Constituției RM și anume protecția proprietății private.

Instituția juridică dată este de origine common-law, constând în obligarea acționarilor minoritari de a vinde acțiunile deținute acționarilor majoritari care intenționează să preia controlul total asupra societății[1], în anumite condiții reglementate normativ. „Dreptul de excludere” reprezintă însăși procedura de retragere a acționarilor dintr-o societate comercială.

Legislația UE a reglementat procedură prin intermediul Directivei 2004/25/CE și mai cu seamă în art. 15 intitulat „Retragerea obligatorie”, în timp ce Legea RM nr. 171/2012 p. piața de capital, reprezintă transpunerea prevederilor acestei directive, esențial pentru noi fiind art. 23 și îndeosebi art. 31 „Cererea de retragere obligatorie”. Conform art. 31 din Legea nr. 171 în coroborare cu art. 15 din Directivă stabilesc că ofertantul care în urma unei oferte publice obligatorii sau benevole, deține singur sau împreună cu alte persoane care acționează în mod concertat cel puțin 90%, sunt în drept să oblige deținătorii de valori mobiliare cu drept de vot să își vândă acțiunile deținute la cererea ofertantului.

Squeez out-ul este un drept subiectiv născut în patrimoniul acționarului majoritar ce a dobândit în mod covârșitor controlul asupra societății comerciale, în urma ofertei publice, este afectat de următoarele condiții: 1) deținerea unui anumit procent din capitalul social și drepturile de vot ale societății emitente (în RM s-a statuat asupra concepției de 90%, Directiva permițând mărirea pragului până la 95%), 2) plata către acționarii minoritari, deținători ai restului acțiunilor emitentului a unui preț corect (despre care ne vom pronunța infra) stabilit de regula în baza unor criterii predefinite; „prețul legal”, dacă normele legale stabilesc clar criteriile date, 3) derularea în prealabil a unei oferte publice de preluare (procedura prin care un investitor intenționează să preia un pachet de acțiuni depășind pragul de 33%, respectiv 50%, procedură ce prezintă de asemenea un interes deosebit, însă, dat fiind faptul că suntem limitați în spațiu, ne vom concentra pe procedura retragerii obligatorie a acționarilor minoritari).

În cadrul art. 31 alin. (3) se prevede expres un termen de decădere, 3 luni, în care ofertantul (acționarul majoritar) poate adresa o cerere de retragere obligatorie acționarilor minoritari.

Un element esențial la care ne-am referit supra este prețul echitabil. Directiva UE în cauză stabilește, în art. 15 alin. (5), că statele membre se asigură că se garantează un preț corect. Conform art. 23 din Legea nr. 171, prețul echitabil este egal cu cel puțin: a) prețul cel mai mare plătit de ofertant sau de persoanele cu care acesta acționează în mod concertat în decurs de 12 luni anterioare ofertei; ori b) prețul mediu ponderat de tranzacționare pe piața reglementată aferent ultimilor 6 luni anterioare ofertei, în cazul în care prevederea anterioară nu este aplicabilă. Desigur, se pune problema determinării prețului corect, neabuziv pentru acționarii minoritari, care într-un asemenea raport s-ar afla consider în poziția mai defavorabilă. Astfel, tot art. 21 din Legea nr. 171 (ce s-a condus după reglementările Directivei), stabilește imperativ modul de determinare a prețului: a. prețul mediu ponderat de tranzacționare aferent ultimelor 12 luni anterioare derulării ofertei; alternativ, b. valoarea activelor nete pe o acțiune a societății, conform ultimei situații financiare auditate; c. valoarea acțiunilor rezultate dintr-o expertiză, efectuată de un evaluator independent, în conformitate cu standardele internaționale de evaluare (din engleză, IVS), în acest caz evaluarea se efectuează de o persoană calificată, autorizată de către CNPF. Alin. (5), art. 23 din Legea nr. 171 stipulează imperativ că prețul echitabil se aplică în mod obligatoriu în situațiile reglementate al art. 30, adică în cazul cererii de retragere obligatorie. Directiva UE mai stabilește posibilitate achitării în numerar și fără numerar al achiziției valorilor mobiliare a acționarilor minoritari, numerarul putând fi propus cel puțin cu titlu de opțiune.

Este vital rezumarea procedurii de retragere a acționarilor. Astfel acționarul majoritar (sub „tutela” CNPF-ului) în decurs a 3 luni de la expirarea ofertei de preluare, va putea expedia o cerere de retragere obligatorie (cu respectarea conținutului informațional specificat pe larg în art. 30 Legea nr. 171) a acționarilor minoritari, durata cererii de retragere fiind încadrată în limitele a 4-8 săptămâni. Acționarii care nu doresc să-și înstrăineze acțiunile sunt în drept să comunice ofertantului în scris până la expirarea termenului de acest lucru, iar, dacă nu își vor exprima refuzul, operează prezumția tacită de acceptare. Acționarul majoritar, după expirarea celor 2 săptămâni a duratei cererii de retragere, va deschide un cont bancar la vedere pe numele deținătorilor de valori mobiliare și va face transferul mijloacelor bănești necesare achiziționării acțiunilor, ofertantul este în drept, în cazul în care nu primește niciun răspuns de la acționarii minoritari, să ceară persoanei care ține registrul deținătorilor de valori mobiliare, radierea valorilor mobiliare din contul acelor acționari și trecere în contul său.

În acest caz, întrebarea apare vis a vis de posibilitatea comunicării în scris ofertantului, despre lipsa dorinței acționarului minoritar de a-și vinde valorile mobiliare, consider că este inoportună o asemenea reglementare, dat fiind faptul că acest timp de raport reprezintă un contract obligatoriu, cred că legiuitorul a dorit să se pronunțe referitor la apariția unui posibil dezacord asupra prețului, rămâne discutabil relevanța unei asemenea reglementări ce nu figurează expres în Directiva UE.

În cauza Bramelid și Malmstrom c. Suediei, 1982, reclamanții, fiind acționari minoritari la o societate comercială, au invocat în fața Curții de la Strasbourg că exercitarea unei proceduri de squeez out reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 CEDO. Curtea s-a pronunțat că statul este în drept să limiteze exercitarea dreptului de proprietate în interes public, care în acest caz constă în respectarea principiului fundamental al dreptului societar. Totuși, această instituție in secundum vine să protejeze și interesele acționarilor minoritari.

Interesul acționarilor minoritari fiind firesc și anume reprezentându-l reducerea drastică a posibilității de înstrăinare a titlurilor respective. Neputând influența politica economică a societății în ipoteza în care ar deveni acționari, potențialii investitori nu vor fi atrași să achiziționeze asemenea titluri de valori mobiliare, acționarii minoritari rămânând captivi lor. Rațiunea primordială a investiției în instrumente financiare fiind evident obținerea de profit, și nu a deținerii în proprietate unor titluri de valoare neprofitabile. Astfel, în eventualitatea neexecutării squeez out-ului din partea acționarului majoritar, cei minoritari vor putea purcede la sell out.

În concluzie Directiva UE a venit să introducă în sistemul juridic RM o instituție de drept apărută relativ recent ce permite protecția intereselor atât a acționarilor majoritari, primordial, cât și a celor minoritari, influențând direct și apropierea cadrului normativ din domeniul comercialului RM de cel din UE. Acest fapt fiind benefic îndeosebi pentru construcția unor punți dintre vest și RM ce ține de comerțul internațional, în ceea ce privește raporturile de afaceri, cât și a prestări servicii juridice de business. In fine vectorul european și orientarea spre uniformizare la nivel internațional în materia comercială este nu doar notabilă, ci și perfect viabilă, în opinia mea, un vădit progres pentru mediul investițional din Republica Moldova.
[1] Duțescu C. Retragerea acțiunilor dintr-o societate comercială (procedurile de squeeze out și sell out). În: Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni. București: C.H. Beck, 2012, p. 475-490.

Sursa. Juridice.ro

Autori

Ilie & Cristina Nicu

Urmăreşte-mă pe Twitter

Septembrie 2017
L M M M V S D
« Iul    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Drept MD Community

Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi

Introdu adresa ta de email pentru a urmări noutăţile acestui blog şi primi înştiinţări despre postări noi prin poşta electronică.

Alătură-te altor 465 de urmăritori

Fluxuri RSS

Copyright

© 2011 - 2017 CRISTINA & ILIE NICU/ TOATE DREPTURILE REZERVATE
Ultima singuratate

daca te plictisesti...mai scrie un gand...

Just Sport

Спортивный сайт, на котором в полном объёме собрана познавательная информация о великих спортсменах и тренерах, о командах, о интересных событиях в истории спорта, биографии спортсменов.

Dianne Diary

Viața e simplă, noi suntem cei care o complicăm.

valentin balan

photography

Blogul Giuliei

modă-gânduri-idei -cărți

Dolgheri Marina

Cele mai frumoase momente sunt acelea când emoţiile încep să vorbească.

BLogul de la Bălţi

Oraşul Bălţi, „capitala de nord” a Moldovei

Legal Quotes

Inspirational quotes about Law. Most relevant sayings about Law

Pescuieste reclama GRATIS

arunca blog-ul tau la pescuit de vizitatori

radio vocativ

radioul celor care nu mai vor să fie manipulați

Cabinetul Avocatului "Natalia Pruteanu"

Profesionalism si determinare in solutionarea situatiilor juridice.

LAW.MD

Contribuie la dezvoltarea unui spaţiu liber de norme mioritice!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută. crochiuri. cotidiene

Dreaming, thinking, writing...

Dreams, hopes, wishes...

Valentin Balan

Sunt obiectiv atât cât îmi permite subiectivitatea

S.R.L. "DentAdmira"

pentru zîmbete remarcabile...

Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu”

Centrul de Excelență Profesională Bălți

Nirmoto

www.nirmoto.com utilaje agricole de mici dimensiuni

Reflection

The only sensible way to LIVE in this world is without RULES

%d blogeri au apreciat asta: